Evaluarea ecosistemelor si a serviciilor ecosistemice din Romania

Tabelul 26. Contribuția la sub-categoriile de teren prezentate către LULUCF
cu privire la rezervorul anual net din România 2012.
Categorii de rezervoare și surse Emisii “+” / Absorbții “-“
5A1 Teren forestier rămas teren forestier -19672,3
5A2 Teren convertit în teren forestier -3047,7
5E2 Teren convertit în așezări omenești 410,9
5F2 Teren convertit în alt teren 767,4
Sursa: Informare privind acțiunile LULUCF din România. Raport conform Art 10 din
Decizia 529/2013 Parlamentului European și a Consiliului. Înaintat Comisiei Europene.
București, 2015.
Observând, începând cu 1989, schimbările în recolta de lemn, (vezi figura 27 de mai
sus) nu ne surprinde modificarea în timp a contribuțiilor LULUCF în România. Figura 28
de mai jos prezintă aceste schimbări din perioada 1970-2012.
Figura 28. Tendințe privind inventarul gazelor cu efect de seră din România
pentru LULUCF și principalii săi contributori în perioada 1970-2012.
168
Sursa: Informare privind acțiunile LULUCF din România. Raport conform Art 10 din
Decizia 529/2013 Parlamentului European și a Consiliului. Înaintat Comisiei Europene.
București, 2015.
Indicatori privind beneficiile reglării climatice (Nivelul 4, beneficii)
Principalul beneficiu care ar putea fi identificat este evitarea efectivă a schimbărilor
climatice dăunătoare. Amploarea contribuției pădurilor din România la această problemă
este evident o problemă complexă și nu va fi discutată aici.
Sectorul LULUCF a absorbit 27% din emisiile de CO 2
produse de alte sectoare în perioada
2000 -2011. Există diferite strategii care permit atingerea țintelor protocolului de la
Kyoto, iar modificarea pozitivă netă a stocării carbonului în păduri este o strategie care
a fost evidențiată ca o metodă eficientă din punct de vedere al costurilor, în comparație,
de exemplu, cu dezvoltarea energiei regenerabile (Capros et al. 2012; Münnich Vass
2017; Vass și Elofsson 2016; Banca Mondială 2015). Totuși există constrângeri legate
de capacitate. Raportul Băncii Mondiale (2015) precizează faptul că pădurile pot asigura
o reducere suplimentară de 1 828 kt CO 2
pe an la un cost total de 115 milioane de euro
în perioada 2015-2050.