Nr. II Febriarie 2013 - Revista Familia
Nr. II Febriarie 2013 - Revista Familia
Nr. II Febriarie 2013 - Revista Familia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Fusion jazz & blues<br />
<br />
În lumea alfabetului<br />
ºi a pâinii<br />
Ce poate fi pâinea pentru lumea sãrmanã dintre Munþii Carpaþi ºi<br />
Dunãrea albastrã care unduie pe ritmurile alãmurilor lui Strauss? Mai nimic!<br />
Foamete pe care dacã nu o iei în serios este bine. Vecinul cârpaciului<br />
dintr-o fabulã a lui La Fontaine în „tîlmãcire” argehzianã nu are somn din<br />
cauza averii. … în lumea bogatului, cârpaciul nu se chinuie cu averea: cântã!<br />
Mãi, sã fie, zicem, tentaþi o clipã sã ne eliberãm, sã fim asemenea cârpaciului,<br />
chit cã ne atrag bogaþii ºi bogãþiile lor cu dineuri, croaziere, mese îmbelºugate<br />
la zile onomastice ºi mai apoi vorba direct spusã, fãrã ocoliº: e<br />
bine sã ai bani, chiar dacã nu vei intra în împãrãþia cerului prin gaura acului<br />
asemenea cãmilei care ar vrea - dacã vrea!? - ºi geaba. Sãracul cântã în vreme<br />
ce meºtereºte „Umblînd cu sula peticul sã-l dreagã, / Cînta cîrpaciul<br />
ziua-ntreagã, / Prea mulþumit cînd isprãvea sã puie / O talpã bine prinsã-n<br />
cuie.” Cel bogat îl cheamã sã afle secretul lipsei lui de griji. Cum anume<br />
poþi trãi fericit fãrã sã ai bani. Se poate aºa ceva, se întreabã bogatul, se întreabã<br />
analiºtii economici, filozofii ºi ideologii. Se poate! Dovada este chiar<br />
cârpaciul ºi rãspunsul aiuritor pe care acesta îl dã celui înstãrit ºi insomniac:<br />
„Chemînd pe cîntãreþul nãzdrãvan, / L-a întrebat: — «Tu ce cîºtigi pe an?»<br />
— / «Pe an ?. . . Mã trece nãduºeala. / Boierule, noi facem altfel socoteala:/<br />
Ce înnãdim de azi pe mîine,/ O pîine azi ºi mîine-o pîine, / ªi aºa ajungem<br />
la sfîrºit de an./ Din colcovan în colcovan».”(Arghezi, Scrieri 4, 1964, p. 89).<br />
O pâine de pe o zi pe alta: secretul fericirii ! Pâinea legatã de sânge,<br />
de rãzboaie, de rãzmeriþe. Uneori, prilej al neantizãrii simbolice ca într-un<br />
poem al lui Aurel Baranga, unul al „disperãrii anonime”, cu fapte pe mãsurã:<br />
„într-o noapte mã veþi gãsi zãcînd otrãvit într-un gang” sau, altfel, o<br />
zi în care „mîna pe care o veþi privi va fi a altuia / iar piciorul vostru vã<br />
va fi cu desãvîrºire necunoscut”. Ziua de pe urmã, ziua în care „voi scuipa<br />
13