Nr. II Febriarie 2013 - Revista Familia

More documents

Recommendations

Info

distanþã de felul absolut iconoclast în care acelaºi Alexandru Dabija a montat cu câþiva ani în urmã, tot la Iaºi, Noaptea frurtunoasã, stârnind mai toatã critica româneascã ce s-a situat voiniceºte pe poziþii pro ºi contra extrem de radicale. E evident cã nu l-a interesat deloc pe regizor sã adauge ori sã exploateze, în spectacolul sãu, suprateme politice. La fel cum nu a fãcut-o nici cu câteva luni în urmã, atunci când a înscenat la Teatrul I.D. Sârbu din Petroºani, Nunta lui Figaro, un text cu istorie în acest sens. Sigur, nu a pus între paranteze, nu avea cum, acele elemente ale subiectului ce l-au determinat pe Alecsandri sã aleagã Un complot în vis ca al doilea titlu pentru scrierea sa. Însã Dabija nu a fost interesat prea tare de faptul cã acelaºi Alecsandri vedea în piesa din 1844 „un început de campanie în contra puternicilor zilei”. Aºa cã nu a construit prea mult pe aceste date, a preferat sã ne lase sã ne amuzãm pe seama tuturor caraghioslâcurilor lui Tache Lunãtescu ºi ale consoartei sale. Sã fie oare sastisit regizorul de politicã? Cine ºtie! Un lucru e sigur. Dabija e departe de felul în care, în decembrie 1989, a înfãþiºat aceastã zonã a literaturii dramatice a lui Vasile Alecsandri regizorul Victor Ioan Frunzã care a fãcut atunci, la Teatrul Naþional din Cluj, un spectacol pentru Revoluþia ce avea sã izbucneascã doar douã sãptãmâni mai târziu. Inventivul Dabija s-a manifestat însã acolo unde e son fort, în lucrul cu actorii, iar lucrul acesta, devenit ceva secundar în teatrul românesc, se vede în modul ireproºabil în care îºi fac datoria toþi cei distribuiþi în rolurile principale. 122 Joacã aprig, apãsat, cu succes, dar - foarte important - fãrã cârlige la public Doru Aftanasiu (Postelnicul Tache Lunãtescu), Annemarie Chertic (Tarsiþa), Cãlin Chirilã (Jignicerul Vadrã, absolut admirabil în rol), Teodor Corban (ªãtrarul Sãbiuþã), Puºa Darie (Safta), Catinca Tudose (Cati), Petronela Grigorescu (Marghioliþa), Daniel Busuioc (Alecu), Dumitru Nãstruºnicu (Leonil). Dar ºi ceilalþi actori care se strãduiesc sã umple cu prezenþa lor implicatã amplul spaþiu de joc, fãcut parcã ºi mai amplu de decorul masiv, gândit de scenograful Dragoº Buhagiar. (Notez, în parantezã, cã îndatã dupã ridicarea cortinei, o fetiþã aºezatã în apropierea mea a exclamat, la vederea decorului, Mamã!!!). Dorinþa lui Dragoº Buhagiar a fost cu siguranþã aceea de a lãsa spaþiu deplin de manifestare celor ce compun opinia publicã de care se teme atât Tache Lunãtescu. Poate cã unele elemente din decor nu sunt suficient jucate (mã gândesc, de exemplu, la scrânciobul adus ºi cam uitat în scenã), poate cã scena e prea întunecatã, luminile fiind cam prea joase. Dar, per ansamblu, spectacolul e unul bun, unul care prin valoarea sa certificã ºi întãreºte mesajul din cântecul de la început - Asta e lumea, o comedie - acela de a le reaminti ieºenilor, ca ºi nouã, criticilor, o trecere anterioarã a lui Alexandru Dabija la Teatrul Naþional „Vasile Alecsandri” din Iaºi, dar ºi de a ne îndemna pe toþi sã mergem cât mai des la Teatru ºi sã îi preþuim pe cei ce îl slujesc. Din câte am observat, spectacolul e programat des, iar sala a fost plinã, publicul plãtitor doritor sã îl vadã fiind consistent. Ceea ce nu e tocmai de ºagã.
O chestiune de mizã Teatrul Regina Maria din Oradea - ÞIGANIA- DA - dramatizare de Radu Macrinici dupã opera lui Ion Budai-Deleanu repovestitã în prozã de Traian ªtef; Regia artisticã: Sorin Militaru; Scenografia: Alina Herescu; Coregrafia: András Lórant; Cu: Rãzvan Vicoveanu, Andrian Locovei, Petre Panait, Alexandru Rusu, Petre Ghimbãºan, Tiberiu Covaci, Inna Andriucã, Adela Lazãr, Mihaela Gherdan, Alina Leonte, Angela Tanko, Dania Þincã, Georgia Cãprãrin, Anda Tãmãºanu, Ion Abrudan, Sebastian Lupu, Ion Ruscuþ, George Voinese, ªerban Borda, Igor Lungu, Alexandru Pop, Emil Sauciuc, Andreea Gabor, Ecaterina Hannel, Lavinia Mocanu, Amalia Dan, Andrada Ciocan, Georgeta Fazecaº, Mariana Geta Negrean, Daniel Titi Sandro, Mircea Dãrãban, Cãlin Covaciu, Laviniu Adrian Balog; Data reprezentaþiei: 9 ianuarie <strong>2013</strong> În frecvent citata Istorie criticã a literaturii române - 5 secole de literaturã (Editura Paralela 45, Piteºti, 2008), Nicolae Manolescu socoteºte Þiganiada, „probabil, singura noastrã operã barocã în adevãratul sens al teremenului”, drept o “comedie a literaturii, constând într-un permanent amestec de ficþiune ºi criticã a ficþiunii”, un exemplu posibil de „literaturã de gradul al doilea”. Scriitorul orãdean Traian ªtef a speculat, în versiunea datã în prozã singurei noastre epopei terminate (epopee eroi-comico-satiricã, cum o definea Ion Budai-Deleanu însuºi), versiune apãrutã tot la editura Paralela 45, statutul de literaturã de gradul al doilea al textului, în vreme ce adaptatorul ei pentru scenã, dramaturgul Radu Macrinici, a mizat pe caracterul ei de pretext, urmãrind în principal trei obiective. Primul trebuie sã fi fost acela de a prezenta o versiune extrem de concentratã a epopeii. Aºa încât adaptatorul a avut în vedere douã teme mari: aceea a dispariþiei Romicãi (Alina Leonte) ºi cãutarea ei de cãtre Parpanghel (Rãzvan Vicoveanu), dar ºi cea a interminabilelor, haoticelor ºi savuroaselor dezbateri politologice ale þiganilor referitoare la avantajele ori deza- vantajele feluritelor forme de guvernãmânt. Al doilea obiectiv a vizat sublinierea caracterului spectral al artei teatrului, condiþia sa de iluzie programatã (de unde folosirea excesivã în reprezentaþie a fumului, de unde concertul de tuse cu care publicul îl acompaniazã), aºa încât textul destinat scenei mi-a reamintit, mie cel puþin, o superbã ºi poate insuficient cunoscutã piesã a lui Pierre Corneille, Iluzia comicã. Ea însãºi „invenþie bizarã ºi extravagantã” (cf. Jean Rousset - Forme et signification), piesa marelui „clasic” francez ne înfãþiºeazã aventurile unui tatã disperat de neaºteptata dispariþie a fiului sãu. Or, mãcar pânã la un punct, Drãghici (în spectacol: Petre Panait) poate fi asemuit cu Pridamant, iar Parpanghel cu Clindor. Un Clindor ajuns însã involuntar actor într-o comedie cu metamorfozãri neaºteptate ºi morþi mimate. În al treilea rând, Radu Macrinici a dorit sã transfere în contemporaneitate întâmplãrile din Þiganiada, ºi-a propus sã satirizeze atât eternele vicii ale unei etnii (apetitul ei pentru ciordealã ºi niciodatã îndeajuns satisfãcutele ei disponibilitãþi pentru plãceri culinare), cât ºi fariseismul înalþilor birocraþi de la Bruxelles ºi Strasbourg, care clameazã principii ºi obþin foloase. Radu Macrinici a inventat ºi el un pretext. Unui europarlamentar, care nu putea fi decât olandez fiindcã olandezii sau opus cel mai vehement acceptãrii României în spaþiul Schengen, îi vine ideea integrãrii prin culturã în societate a etniei rome bogat reprezentate pe teritoriul românesc. Cum olandezul pe nume Van Helsing (Ion Abrudan) e mult mai familiarizat cu istoria literaturii române decât confraþii lui carpato-danubinao-pontici Ionescu (Ion Ruscuþ) ºi Popescu (Sebastian Lupu), lui îi vine ideea reprezentãrii, musai la Teatrul din Oradea, a epopeii lui Ion Budai-Deleanu. Forurile europene ar urma sã finanþeze spectacolul, cu condiþia ca acesta sã fie un metisaj între actorii profesioniºti ai Teatrului ºi þigani adevãraþi. 123
Page 1 and 2:
FAMILIA IOSIF VULCAN DIRECTOR: IOAN
Page 3 and 4:
Editorial Bucuria de a afla cã tr
Page 5 and 6:
* Sterilitatea poate fi învinsã
Page 7 and 8:
Tangenþe La umbra lui Marx La mai
Page 9 and 10:
„reprezintã o apologie radicalã
Page 11 and 12:
Fusion jazz & blues În lumea alfa
Page 13:
strecura baciul Pãtru în suflete
Page 16 and 17:
18 Moult fertile De l’Extrême-Or
Page 18 and 19:
20 4. Cuvântul coccinelle, «bubur
Page 20 and 21:
locul ocupat de aceºtia pe tabelul
Page 22 and 23:
Cronica literarã Resturi de optze
Page 24 and 25:
Apropierea de optzecism în poezia
Page 26 and 27:
toate cele, la alte ºi alte delica
Page 29 and 30:
Cronica literarã Lecturi eminesci
Page 31 and 32:
aceste bruioane din avanpostul poem
Page 33 and 34:
„export cultural” a imaginii po
Page 35 and 36:
de operã deschisã, de mediu care
Page 37 and 38:
întregi cuvintele, ca vietatea car
Page 39 and 40:
sorile trimise pãrinþilor sãi, c
Page 41 and 42:
în acelaºi timp cuceritoare. Form
Page 43 and 44:
acest lucru nu poate fi remarcat de
Page 45 and 46:
indusã ca atare de medic. Cazul ps
Page 47 and 48:
Cronica literarã ,,Dovadã au adu
Page 49:
ochii”. Iar peste toate, umbra ,
Page 52 and 53:
54 mai opri ºi la urmã m-aº trez
Page 54 and 55:
Minerva Chira Nimeni, altul, tu 56
Page 56 and 57:
Explorãri Aºa s-a nãscut omul n
Page 58 and 59:
supravegheatã în imensa închisoa
Page 60 and 61:
62 citate. Nu ºtiu - cred cã din
Page 62 and 63:
64 înnoadã scânduri ºi o seamã
Page 64 and 65:
66 la oglinda ascuþitorii la fermo
Page 66 and 67:
68 * * * DESPRE VLAD MOLDOVAN Vlad
Page 69 and 70: Un singur poem Zodii În faþa cas
Page 71 and 72: te-a sacrificat pentru mulþi pe ca
Page 73 and 74: Rãspuns Vreau sã te pipãi, dar n
Page 75 and 76: ei sunt vii cãci tu eºti acela ca
Page 77 and 78: în conturul plecãrii prin ea, cu
Page 80 and 81: Poeme Doi unguri Vrei sã citim, p
Page 82 and 83: Poeme 84 Cum trece timpul mai repe
Page 84 and 85: 86 Fericire caleidoscopicã Nu am d
Page 86 and 87: Era în relaþii bune, chiar amical
Page 89 and 90: Corespondenþã Scrisori cãtre Mi
Page 91 and 92: 3. 93
Page 93 and 94: înger vegetal pe zarea unei mânã
Page 95 and 96: 8. 97
Page 97 and 98: Marginalia Nimicul (Cuvîntului) e
Page 99 and 100: Atelierul de traduceri Seminarul de
Page 101 and 102: detalii care ar trebui sã constitu
Page 103 and 104: muºtele ce-ºi dau duhul între ge
Page 105 and 106: mã întreb pe unde calc n-o fi chi
Page 107 and 108: Plastica Doina Tãtar - artistul n
Page 109: fapte lãuntrice, sufleteºti, vãd
Page 112 and 113: Ce-i drept, se mai întâmplã uneo
Page 114 and 115: noºtri. Adicã nici cei 3 % din pu
Page 116 and 117: va lua sfârºit atunci când Safta
Page 118 and 119: spre scenã al creaþiei, ele se co
Page 122: Cu cârtelile specifice ºi de rigo
Page 125 and 126: neascã se dovedeºte încã foarte
Page 127 and 128: TRIBUNA Revista revistelor Revista
Page 130 and 131: 132 Confirmare de primire Mulþumim
Page 132 and 133: 134 Acolada (Satu Mare), Apostrof (
Page 134: HORIA BÃDESCU 136 ªi a trecut apr
show all

Nr. II Febriarie 2013 - Revista Familia

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?