Nr. II Febriarie 2013 - Revista Familia

„export cultural” a imaginii poetului naþional, fiindcã aceste site-uri se
opresc la limba românã. Acelaºi fenomen al îngustãrii cãii de regândire a cititorului
contemporan faþã de Eminescu repune în discuþie ºi actualitatea
operei sale. Încrederea criticului literar prin afirmarea categoricã a „unui
Eminescu al secolului XXI” pune de acord modernitatea viziunii ºi imaginarului,
prin retorica subversiunii textuale, cu tensiunea pe care o poate
declanºa în cititorul de mâine, fie el ºi interpretant. Punctul terminus al
acestui modernism, al unui Eminescu venind din urmã ºi încã aºteptându-
ºi cititorul onest, este rãspunsul la „neliniºtile mereu actuale” care dau complexitate
operei, dar, în acelaºi timp angajeazã interogãri ºi „lecturi plurale”.
Ca atare, suntem în fenomenul Eminescu ºi opera sa rãmâne permanent
deschisã.
Citit în cheie modernistã, cu un instrumentar critic modernist,
Eminescu ne apare azi surprinzãtor de descoperit în retorica sa. Cartea
Ioanei Bot, simbolic adresatã unui cititor imaginar, mizând între modestia
ingenuã ºi profesionalismul erudit al „fratelui”, ambii cãutãtori de sensuri
ale lumii ºi existenþei în scrisul eminescian, are supleþea unei lecturi deschise
ºi dinamice. Cã cei doi s-au întâlnit aici în paginile ei, printr-o alegorie
a recitirii lui Eminescu, multiplicând lectura interpretantã critic, rãmâne
miza regãsirii identitãþii fiecãrui cititor prin celãlalt. Ceea ce face mult mai
mult decât spune.
35