JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Aşezări din prima vîrstă a fierului în sud-estul Transilvaniei
şi vasul mic găsit în groapa şanţului nr. 2. Marginea
lipsă şi fără decor; înălţimea 6 cm (pl. IV, 7).
b) Ceşti. Pe baza fragmentelor se deosebesc două
tipuri. Un tip de ceaşcă înaltă, cu toartă în bandă
sau cu toarte pline. Marginea ceştii, unde se leagă
toarta, e turtită. Varianta cealaltă o reprezintă ceaşca
scundă cu pîntec dezvoltat şi decorat cu caneluri
oblice. Are toarta în bandă cu creasta mediană care
se leagă de marginea turtită a ceştii; pe fund are
umbo.
c) Străchini. S-au păstrat fragmentare; au pereţi
arcuiţi spre interior, cu buza faţetată sau fără decor
şi pe fund cu umbo.
Din specia a doua a ceramicii fac parte următoarele:
a) Vas în formă de sac. S-au păstrat numai fragmentar;
cîteva de dimensiuni mici, cu înălţimea de
6 cm.
b) Ceaşca cu toartă plină. S-a păstrat fragmentar
(pl. IV, 13).
c) Străchini. Exemplare întregi s-au păstrat numai
de dimensiuni mici; au pereţi arcuiţi, iar fundul
e plat sau cu umbo (pl. IV, 11-12, 15). La un
fragment, sub margine se găseşte un buton perforat
vertical. Înălţimea străchinilor variază între 3-4 cm.
În această grupă intră şi strachina descoperită lîngă
vatra bordeiului cu depozitul de unelte de fier şi de
bronz. Marginea e trasă spre interior şi are pe fund
umbo; înălţimea 3 cm, diametrul gurii 6,5 cm (pl.
IV, 14).
d) Vas cu picior. S-a păstrat numai fragmentar.
Ornamentul dominant la ceramică este banda
de caneluri în ghirlande, uneori în jurul unui buton.
Butonul pe vase în general e foarte des întîlnit;
plat la unele vase sau lunguieţ cu suprafaţa canelată.
S-au folosit ornamente de alveole şi impresiuni cu
şnurul. Unele vase, mai ales străchinile, în interior
sînt decorate cu caneluri orizontale sau în formă de
semicerc. Pe un fragment de vas se află ornamentul
canelat, în formă de ramură de brad.
În afară de materialul ceramic, foarte importante
sînt uneltele de uz casnic, precum şi obiectele de podoabă
din bronz şi fier, descoperite în cursul săpăturii
în şanţurile nr. 11 şi 17. În şanţul 17 au fost
descoperite următoarele obiecte:
1. Fibulă de tip Peschiera, cu disc spiralic la picior
(Violinbogenfibeln mit Spiralfussdiskus); este făcută
din sîrmă de bronz, cu secţiunea rotundă, în afară de
discul spiralic unde sîrma are secţiunea rectangulară.
Fibula este de mari dimensiuni şi se caracterizează
prin corpul arcuit, resortul format în afara corpului,
din trei spirale; bucla care formează croşetul este
înaltă, cît corpul fibulei, şi se îngroaşă la arcuirea
superioară; este de asemenea îngroşată sîrma în regiunea
arcuşului. Lungimea: 13,4 cm, înălţimea 3 cm,
grosimea între 0,3-0,5 cm (pl. IX, 4).
2. Cuţit curb de fier; mînerul a fost tăiat la descoperire.
Lama este în formă de semilună, îngustă,
spinarea ridicîndu-se numai spre mîner. Lungimea
21,3 cm, lăţimea 4,3 cm (pl. IX, 7).
3. Daltă de fier, de formă dreptunghiulară, cu
tub de înmănuşare, rotund în secţiune; lungimea
14,8 cm, grosimea între 1,2-2 cm (pl. IX, 3).
4. Topor de fier, cu două aripioare, una lipsă.
Formă foarte înaltă şi îngustă, cu aripioarele aşezate
sus faţă de lungimea lamei. Lungimea 16,6 cm, lăţime
între 2-4 cm, grosimea 0,7 cm (pl. IX, 6).
5. Bară de fier păstrată fragmentar, lungimea
ei actuală e 17,2 cm, lăţimea 2,8 cm, grosimea 0,8
cm.
6. Bară de fier de formă uşor elipsoidală, cu
capetele rotunjite; lungimea 16,6 cm, lăţimea 2 cm,
grosimea 0,5 cm (pl. IX, 5).
7. Bară de fier curbă, fragmentară. Lungimea
14,4 cm, lăţimea 2 cm, grosimea 0,5 cm.
8. Bară de fier; lungimea 16,7 cm, grosimea 0,9
cm.
9. Vîrf de lance din bronz, cu o nervură mediană
puternic reliefată; tubul de înmănuşare are două
găuri pentru fixarea cozii.Frunza lancei este puţin
curbată. Lungimea 12,8 cm (pl. IX, 1).
Lîngă vatră au mai fost găsite într-o grămadă
încă 8 bare de fier, păstrate fragmentar. Exemplarul
cel mai întreg e lung de 14,1 cm, lat de 2,8 cm şi
gros de 0,6 cm.
Toporul de fier bipen are tăişuri înguste, gaura
de înmănuşare e ovală, avînd diametrul de 2,6 cm.
Lungimea 17 cm, lăţimea 4,4-5 cm, grosimea 0,7-
2,6 cm (pl. IX, 8, 8a).
Lîngă vasul din şanţul 11 a fost găsită fibula a
doua, care este de acelaşi tip cu prima. E făcută
din sîrmă cu secţiune rotundă, iar la spirală rectangulară,
groasă între 0,2-0,4 cm. Resortul este în
afară şi format din 5 spirale. Arcuşul este decorat
cu două paranteze unghiulare în centru, avînd de
o parte şi de alta gravate cercuri. Lungimea 8,3 cm
(pl. IX, 2).
Au mai fost găsite prîsnele de lut bitronconice şi
plate şi două discuri care imită roata căruţei. Primul
disc a fost găsit lîngă vatra bordeiului din şanţul nr.
11. Este făcut din piatră şi are pe o faţă gravate 4
spiţe; e gros de 1,1 cm şi lat de 6 cm (pl. VII, 4).
Discul celălalt e din lut; pe amîndouă feţele osia e
puternic reliefată; e lat de 4 cm (pl. VII, 5, 5 a). Lingura
de turnat e făcută din lut, cu mîner tubular. S-a
păstrat fragmentar (pl. VIII, 4).
Din grupa obiectelor de podoabă face parte şi un
fragment de ac cu cap conic făcut din bronz, care
101