JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
a fi confirmată şi de fragmentul de vas lucrat la roata
cu turaţie rapidă, de tradiţie romană, care este o prezenţă
obişnuită în aşezările acestei perioade. 33
Vasele salvate din bordeiul distrus de lucrările
din cărămidărie prezintă însă un alt aspect, cunoscut
în valea Tîrnavei Mari din aşezările de la Filiaş şi
Sălaşuri, datate în sec. VII-VIII. 34 Putem conchide,
considerînd bordeiul distrus ca reprezentînd o altă
fază cronologică, mai tîrzie decît cea a locuinţelor
de pe „Dealul Mestecănişului”. Pe de altă parte, materialul
ceramic recuperat la capătul secţiunii I din
acelaşi punct de săpătură reprezintă în mod evident
cea mai tîrzie etapă a aşezării din valea pîrîului Bükkös.
Vasele făcute la roata cu turaţie rapidă, cu buza
răsfrîntă în afară, corpul bombat şi decorul alcătuit
din linii orizontale în val, dar şi din crestături, sînt
caracteristice perioadei secolelor X-XI. 35 Ştampila
de pe fundul unuia dintre vase, precum şi vîrful de
săgeată romboidal, 36 găsit împreună cu aceste vase,
confirmă încadrarea în această perioadă. Un material
ceramic de acest gen a mai fost descoperit la Reci,
într-un mormînt de inhumaţie cu scheletul deranjat,
ce nu a putut fi datat la momentul descoperirii sale,
din cauza lipsei oricăror analogii.
Sf. Gheorghe, jud. Covasna
La Sf. Gheorghe, pe malul drept al Oltului, în
punctul numit Kulakert („Grădina lui Kula”), Ferenc
László a găsit la începutul secolului nostru fragmente
ceramice databile în cea de-a doua jumătate
a mileniului I p. Ch. 37 Sînt fragmente de vase mari
cu margini arcuite şi buza tăiată. Decorul constă din
striuri, linii incizate orizontal sau în val (fig. 36/Sf.
Gheorghe. 1-2). Nu există date cu privire la existenţa
vreunor complexe arheologice, cu atît mai puţin la
natura lor, dar pe baza ceramicii credem că „aşezarea”
poate fi datată mai tîrziu decît ultimul nivel de
la Poian, adică în sec. X p. Ch.
Coşeni (mun. Sf. Gheorghe), jud. Covasna
Satul este aşezat pe malul stîng al Oltului, pe o
terasă străbătută de drumul asfaltat către Braşov. La
capătul sudic al satului, pe partea stîngă a drumului,
a fost deschisă o exploatare de nisip în malul căreia
au fost observate gropile unor locuinţe şi pietrele
unor vetre. Terenul a fost sondat şi s-a constatat că
lucrătorii, cu prilejul exploatării nisipului, găsiseră
un bordei. Acesta avea o formă pătrată, cu latura de
cca. 3,00 m, avînd vatra înconjurată de pietre, construită
în colţul sud-estic. Latura sudică a bordeiului
33
E. Zaharia, în Aluta, I, 1969, 120.
34
Z. Székely, op. cit., pl. 1, 8; Idem, în Marisia, V, 1975, pl.
XXXIX, 11-12.
35
I. Bóna, op. cit., pl. 15, 1; pl. 16, 4; pl. 17, 10, 17.
şi o parte din vatră au fost distruse. Fundul gropii
locuinţei se afla la o adîncime de 0,50 m. La gura
vetrei au fost găsite bucăţi de cărbune şi fragmente
dintr-un vas lucrat la roata cu turaţii lente, cu buza
îngroşată, pîntec bombat şi fundul plat. Vasul prezintă
urme de ardere secundară (fig. 36/Coşeni. 1).
Analogia cea mai apropiată am găsit-o printre vasele
descoperite la Blandiana. 38
Turia (com. Turia), jud. Covasna
În cartierul Karatna al comunei, pe malul stâng
al pîrîului Turia, cu ocazia unor lucrări de instalare
a unei conducte de apă, în curtea locuitorului V.
Mózes, a fost descoperită o locuinţă cu cuptor din
pietre, care se încadrează pe baza ceramicii din inventarul
bordeiului în sec. VII-VIII.
Concluzii cu privire la caracterul
şi inventarul aşezărilor
Toate aşezările din bazinul Oltului superior, la
care ne-am referit, sînt lipsite de elemente de fortificare.
Ele constau din aglomerări de locuinţe săpate
în pămînt, avînd, în general o formă dreptunghiulară
sau pătrată şi vatra înconjurată de pietre întrunul
din colţuri. Uneori gropile de pari arşi sugerează
existenţa unei suprastructuri de lemn pentru
susţinearea acoperişului. Stratigrafia acestor aşezări
a permis decelarea unui singur nivel de locuire (Cernat-Róberttag)
sau a mai multora (Poian, Angheluş).
La Poian locuinţele au fost incediate, fapt dovedit de
arderea deosebit de puternică a podelei şi de grinzile
carbonizate căzute probabil din acoperiş. Astfel de
observaţii au fost făcute în special la locuinţele din
nivelul II.
Cuptoarele de lut, pentru copt, sînt aşezate de regulă
în afara locuinţelor, cu excepţia bordeiului nr.
2, din curtea conacului de la Cernat, prevăzut cu
un cuptor săpat în peretele vestic. Tot la Cernat, în
grădina Konnáth, a fost descoperit şi un cuptor de
ars oale, cu 2 camere de ardere şi o placă pe care erau
aşezate vasele.
În inventarul bordeielor predomină materialul
ceramic a cărui clasificare pe baza vaselor păstrate
întregi, acelor întregibile şi a fragmentelor de margini,
permite separarea a trei categorii: ceramică lucrată
cu mîna, la roata cu turaţii rapide şi la roata cu
turaţii lente.
Vasele lucrate cu mîna pot fi la rîndul lor împărţite
în următoarele grupe: 1) ceramică cu aspect
36
Z. Székely, în Aluta, III, 1971, fig. 3/3.
37
Idem, în Aluta, VI-VII, 1975, 70, fig. 1.
38
K. Horedt, op. cit., 207, fig. 6/5-6.
228