JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
între fragmente de vase un cap de figurină zoomorfă
cu botul lung şi perforat (pl. V, 2). O statuetă zoomorfă
caracteristică pentru cultura Ariuşd este un
exemplar cu patru picioare cu o adîncitură pe spate.
15 O asemenea figurină fragmentară a fost găsită
în şanţul B, la adîncimea de 0,30 m (pl. V, 9).
S-au descoperit relativ puţine unelte. În interiorul
locuinţei au fost găsite următoarele piese: un
toporaş de piatră şlefuită, un vîrf de săgeată, un
răzuitor şi cîteva lame, toate de silex. Toporaşul e
lucrat din gresie (pl. IV, 4), avînd tăişul ascuţit pe
amîndouă feţele. Vîrful de săgeată de cremene, găsit
pe podeaua locuinţei, are o formă triunghiulară (pl.
IV, 5), retuşată pe amîndouă feţele şi pe margini.
Răzuitorul şi lama de silex (pl. IV, 1-2) reprezintă
tipul obişnuit întîlnit în cultura Ariuşd. Tot în interiorul
locuinţei a fost găsit singurul obiect de metal,
un ac de cupru roşu (pl. IV, 8).
Tipul de locuinţă al aşezării e cunoscut din
aşezările de la Ariuşd 16 şi de la Bicsadul-Oltului, 17
cu deosebirea că locurile parilor care au susţinut acoperişul
nu au fost găsite. La Ariuşd locuinţele – cu
o singură excepţie – sînt pătrate, cu axa principală
N–S. La Bicsadul-Oltului forma locuinţei e dreptunghiulară,
tot cu axa principală N–S. Locuinţa de
la Gémvára e tot dreptunghiulară, cu axa principală
NV–SE. Pe baza amprentelor de bîrne secţionate
semicircular, observate cu ocazia ridicării stratului
de chirpic, s-a putut constata că este vorba de obişnuitul
tip de locuinţe cu platforme, ale aşezărilor
cucuteniene. Forma de vatră făcută din lespezi de
piatră, fără lipitură, e probabil o podea pentru vatră
ca la Corlăteni, în Moldova (informaţia primită de
la Eugenia Zaharia).
H. Schroller e de părere că tipul de case numit
„platforme” e contemporan cu tipul de casă de la
Strelice II şi s-a format sub influenţa venită din nordul
Europei. Iar pentru Ariuşd (stratul inferior) sînt
caracteristice pintaderele, topoarele de piatră plate
şi casele pătrate dezvoltate sub influenţa venită din
Tesalia şi din Nord. 18
La Gémvára nu au fost găsite pintadere, însă
acest fapt nu înseamnă că nu vor fi fost ca şi în celelalte
aşezări de tip Ariuşd din valea Oltului, de unde
sînt cunoscute în număr destul de mare. Tipul de
casă cu platforma groasă de chirpic e cunoscut şi din
Moldova, de la Hăbăşeşti 19 şi de la Truşeşti, 20 şi prin
15
F. László, Dolg, II, fig. 86; Idem, în Dacia, I, pl. XII, 1.
16
Idem, Ásatások az erősdi őstelepen, Dolg, V, 1914, 367-370.
17
Z. Székely, Săpăturile din anul 1949 la Bicsadul-Oltului (trei-
Scaune), în Materiale şi cercetări de istorie veche a României,
1951, 77-79.
18
H. Schroller, Hausbaum in der jungsteinzeitlichen bemalten
Keramik, Tagungsberichte der Deutschen Antropologischen Gesellschaft,
1928, 93-96.
urmare nu e exclus ca această formă de casă să fi
putut exista şi în valea Oltului, mai ales că în ultimul
timp s-au putut descoperi în această regiune şi
urmele fazei Cucuteni B. 21 Pe baza cunoştinţelor actuale
trebuie să plasăm în Transilvania geneza culturii
Ariuşd–Cucuteni–Tripolie, fiind vorba mai mult
de influenţe reciproce ale grupelor componente ale
acestei culture decît de influenţa unei culturi venite
din Tesalia şi din nordul Europei, cum a susţinut H.
Schroller.
În masa compactă arsă de chirpic au fost prinse
de bucăţi, fragmente de vase şi suporturi întregi,
unele – mai ales un suport de vas – suferind o ardere
secundară, au fost deformate. Aceasta arată că locuinţa
a fost distrusă de un incendiu şi podeaua de
lut a fost arsă cu această ocazie şi nu – cum cred unii
cercetători – intenţionat, după făţuiala podelei, ca
să formeze o placă compactă şi bine arsă. La acest
rezultat au ajuns în urma cercetărilor lor, Banner,
Tompa 22 şi Vladimir Dumitrescu. 23
Aşezarea a fost fortificată cu un şanţ de apărare,
care a înconjurat botul de deal. În partea sudică, la
capătul botului de deal, din cauza surpării malului,
şanţul nu s-a putut constata, însă în şanţul A, pe laturile
de E şi V ale promontoriului, urmele şanţului
s-au putut observa bine (pl. III). În partea nordică
a aşezării, lîngă resturile locuinţei, şanţul de apărare
care a despărţit aşezarea de restul terenului a fost
descoperit şi de László, care l-a urmărit pe o lungime
de 22 m. Şanţul a fost umplut cu pămînt, cu
fragmente ceramice, cu oase şi cu cărbuni. El e semicircular
în secţiune şi pe latura estică, din cauza
surpării malului, s-a păstrat mai puţin adînc.
Acest sistem de apărare, care se caracterizează
prin unul sau două şanţuri de apărare înspre partea
mai uşor accesibilă, se găseşte la toate aşezările
din valea Oltului, care aparţin culturii Ariuşd. 24
La Bicsadul-Oltului fortificaţia medievală a distrus
acest sistem de apărare, iar şanţurile adînci din
partea nordică a terenului, în faţa turnului pătrat,
aparţin epocii feudale.
B. Aşezarea de tip Wietenberg de la Avasalja.
Botul de deal Gémvára se continuă într-un platou
numit Avasalja, a cărui pantă sudică e lentă (pl. I,
2). Acest teritoriu a fost arat, prin urmare stratul de
cultură de pe platou se află pe loc secundar, pe panta
platoului.
19
Vl. Dumitrescu, Hăbăşeşti, 1954, 183-184, 15
20
Şantierul Valea Jijiei, SCIV, III, 1952, 60-66.
21
Z. Székely, Săpăturile din anul 1949 la Leţ-Varhegiu, în Materiale
şi cercetări de istorie veche a României, 1951, fig. 8/2
22
I. Banner, A Hódmezővásárhely-kopáncsi neolithkori lakóház
(Szegedi Alföldkutató Bizottság Könyvtára, ser. II, nr. 6), 1936, 6.
23
Vl. Dumitrescu, op. cit.
24
F. László, în Dolg, II, 175-184.
46