JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
obiect de aramă: un ac lung de 9,5 cm. Acest ac
a fost găsit în adîncime de 80 cm.
S-au găsit la Vápavára, în cursul săpăturilor, numai
2 obiecte de fier, un pinten de fier (fig. 21/24),
în secţiunea I şi o potcoavă de fier în secţiunea II.
Ambele obiecte ţin de epoca feudalismului.
Obiectele de piatră – lame şi răzătoare de silex,
dălţi de piatră şlefuite neperforate – au fost găsite în
stratul de cultură cu ceramică pictată şi corespund
obiectelor de piatră găsite în staţiunile cu ceramică
pictată de la Olteni, 17 Ariuşd 18 şi Cucuteni. 19 Tot în
acest strat de cultură, în secţiunea IV, lîngă vatra
de foc, la o adîncime de 70 cm, a fost găsit toporul
de piatră găurit; prin urmare, putem constata că în
această civilizaţie se cunoştea procedeul de perforare
a pietrei. Topoarele de piatră şlefuite şi perforate sînt
cunoscute la staţiunile de la Cucuteni 20 şi la Şipeniţ.
În ceea ce priveşte lamele de silex şi răzătoarele, putem
găsi încă o analogie cu Şipeniţul. 21
Vase întregi, pictate şi nepictate, s-au găsit doar
foarte puţine în cursul săpăturii. Formele vaselor
pictate, stabilite după cîteva piese găsite în stare fragmentară,
sînt următoarele: I) Vas în formă de clopot,
cu buza în afară, cu suport, pictat în 3 culori; decorat
pe fond alb cu spirale, în culoare brun închis; ornamentul
e mărginit de o linie neagră; spirala cuprinde
un ornament făcut din cercuri, arce, linii şi puncte
(fig. 11/1, fig. 12). Un astfel de vas e cunoscut şi la
staţiunea Olteni. 22 II) Vas biconic, cu buza dreaptă
cu un fund îngust, pictat în 2 culori pe fond roşu,
decorat cu un ornament alb. Găsim un vas analog la
Ariuşd 23 (fig. 15/1). Din aceeaşi categorie fac parte
vasul cu ornament geometric incizat şi încă 2 fragmente
(fig. 15/7, 8/III). Vas cu buza dreaptă, pictat în
culoare albă pe fond negru (fig. 13/4-6); cunoaştem
astfel de vase de la Olteni. 24 Fragmentele de vase sînt
pictate în 2-3 culori (bucată chiar şi în 4 culori), întocmai
ca vasele de la staţiunile Olteni şi Ariuşd 25 ;
ele sînt decorate cu ornamente rectiliniare şi curbe,
cu spirale şi triunghiuri. Afară de acestea, mai servesc
ca ornamente împunsăturile şi inciziile, dar în
17
F. László, op. cit., fig. 88.
18
Op. cit., 222.
19
H. Schmidt, op. cit., fig. 8.
20
Ibidem, fig. 8.
21
G. Childe, op. cit., fig. 30, pl. 18.
22
F. László, Festett edények az erősdi és oltszemi telepekről,
ArchÉrt, XII, 1912, pl. 2, 7.
23
Idem, în Dolg, II, 1911, fig. 30-31.
24
Ibidem, fig. 23
25
Ibidem, fig. 208.
26
Ibidem, fig. 15; F. László, în ArchÉrt, XII, 1912, pl. IV, VII.
27
F. László, în Dolg, II, 1911, fig. 48.
28
Ibidem, fig. 50-51
29
Ibidem, fig. 206-207.
mod redus. Formele vaselor nepictate sînt cele următoare:
I) Vas mic în formă conică, cu buză dreaptă,
cu sau fără buton la buză (fig. 18/2); astfel de vase
se cunosc de la Olteni. 26 II) Vase mici cu picior (fig.
16/3-4); găsim forme analoage la Olteni. 27 III) Vase
mari din pastă poroasă, cu butoni perforaţi vertical
şi orizontal, cu buza dreaptă şi cu fund îngust; s-au
găsit astfel de vase numai în fragmente; analogia lor
o găsim la Olteni şi Ariuşd. 28 De aceeaşi formă s-au
găsit şi vase pictate (fig. 13/4-6).
Pentru această cultură sînt foarte caracteristice
lingurile de lut pictate sau nepictate. Nu s-au găsit
exemplare întregi, ci numai bucăţi din ele. Fragmentele
de linguri sînt pictate şi decorate cu ornamente
şi culori ca acelea cu care sînt decorate vasele (fig.
13/7, 7a-9, 9a, 16/15, 17-20). Lingurile nepictate
– cu excepţia unei singure linguri mari (fig. 16/11)
– sînt toate fragmentare. Găsim analogia lor tot în
materialul staţiunii de la Ariuşd. 29
Au mai fost găsite fragmente de vase decorate cu
ornamente făcute din incizii cu linii verticale şi orizontale
(fig. 11/1-2), în forme de romb (fig. 17/3, 5,
7), unul e cu încrustare de var (fig. 17/13), cu ornament
de urme de unghie (fig. 17/4, 9-10) şi cu ornament
făcut din linii şi puncte (fig. 17/6, 8, 11-12).
Vase cu astfel de ornamente sînt cunoscute de la Peştera
Nandru Vale, 30 Turda 31 în Transilvania şi Butmir,
32 şi aparţin epocii barbariei neolitice. 33 În Ungaria
această civilizaţie este civilizaţia de la Tisza. 34
Fragmentul de buză al unui vas cu incizie în formă
de romb, cu şi fără linii (fig. 17/13), e cunoscut tot
din Ungaria, la civilizaţia de la Bodrogkeresztúr, 35
din epoca de aramă.
Deasupra stratului de civilizaţie cu ceramică pictată
s-a aşezat o civilizaţie din epoca La Tène. Materialul
ceramic al acestei civilizaţii e cunoscut din
materialul staţiunilor La Tène din teritoriul ţării, de
la Tinosul şi Poiana. Fragmente de vase, făcute cu
roata olarului din pastă fină (fig. 19/5-7), sînt cunoscute
de la Tinosul 36 şi dela Poiana. 37 Ceşti cu toarta,
făcute cu mîna din pastă impură şi poroasă (fig.
30
M. Roska, A Torma Zsófia-gyűjtemény, 1941, fig. 13/20,
14/1.
31
Ibidem, fig. 20/1-2.
32
J. Déchelette, Manual d'Archéologie préhistorique, 1908, I, fig.
208/10-13.
33
M. Roska, op. cit., 35.
34
F. Tompa, A szalagdíszes agyagmívesség kultúrája Magyarországon
(ArchHung, V-VI), 1929, 64, pl. V, 1, 28; pl. VIII, 1, 17; pl.
IX, 2; pl. XCIX, 10.
35
J. Banner, Das Tisza-, Maros-, Körös-Gebiet bis zur Entwicklung
der Bronzezeit, 1942, 70.
36
R. şi E. Vulpe, Les fouilles de Tinosul, Dacia, I, 1924, fig.
24/3-4, fig. 32.
37
Idem, Les fouilles de Poiana, Dacia, III-IV, 1933, fig. 74/2, 16.
54