JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
SĂPĂTURI ÎN AŞEZAREA NEOLITICĂ DE LA ARIUŞD
ÎN ANII 1977-1978
Lucrarea completează rezultatele referitoare la
aşezarea neolitică de la Ariuşd (dealul Tyiszk), publicînd
stratigrafia părţii sudice a aşezării şi planul
de situaţie al „sectorului cuptoarelor”, descoperite,
respectiv ridicate în cursul săpăturilor din campania
din anii 1977-1978.
În timpul campaniilor de săpături executate la
Ariuşd în aşezarea neolitică de la Tyiszk în anii 1977-
78, scopul urmărit a fost stabilirea sistemului de
fortificare la această aşezare. 1 Rezultatele observaţiilor
făcute privind această problemă au fost publicate,
precum şi alte descoperiri importante. 2 Stratigrafia
părţii sudice a aşezării a rămas însă nepublicată,
v. profilul Şanţului nr. 1, executat în direcţia E–V.
În următoarele rînduri publicăm observaţiile făcute,
precum şi planul de situaţie al „sectorului cuptoarelor”
descoperit în această campanie de săpături.
Planul de situaţie al locului de aşezare de la
Ariuşd a fost ridicat de Ferenc László, cu săpăturile
din anii 1909-1912. 3 László a făcut profilul părţii
nordice a aşezării, în direcţia E–V, precum şi al
şanţului executat în direcţia N–S. Locul săpăturilor
executate în anii 1925, 1967-1973, 1975, 1977-
1978 este prezentat printr-un plan de situaţie făcut
după săpăturile făcute în anii 1977-1978 (fig. 1).
Cercetările din aceşti ani – cu excepţia celor din
anii 1977-1978 – au fost făcute în partea nordică
a aşezării, în continuare, unde László a făcut săpăturile
lui. În aceasta parte László a constatat următoarele
şapte nivele de depuneri în profil, de sus în
jos: 1. humus gălbui mult răvăşit prin gropile săpate
pentru plantaţiile de arbori; 2. humus negru amestecat
cu resturi arheologice; 3. Terramara (galbenă
verzuie) cu urme de aşezare; 4. strat de chirpic ars,
cu fundamente de locuinţă şi vetre; 5. un alt nivel
de terramara intermediară; 6. un al doilea nivel de
chirpic ars, cu resturi de locuinţă şi vetre, mai compact
decît primul; 7. un al treilea nivel de terramara,
cu vetre răzleţe, aşezate pe solul viu. Şase din aceste
* Acta [Siculica] 1998 (Aluta, XXII – Acta Hargitensia, V), 115-
122. (Cu rezumat în limba maghiară şi în limba engleză.)
1
Z. Székely, Denumirea locului „Tyiszk” la aşezarea neolitică de
la Ariuşd (jud. Covasna), Angustia, 2, 1997, 37-38.
2
Idem, Sistemul de fortificare la aşezarea neolitică „Tyiszk” şi la
nivele conţin bogate resturi arheologice, de caracter
neolitic.
În campania de săpături din anul 1977 au fost
executate şase şanţuri (S. I-VI), iar în anul 1978
cercetările au fost continuate în casetele deschise la
S I. Profilul sudic, din E spre V, al acestui şanţ, se
prezintă în felul următor: stratul de humus este gros
de 20-30 cm, între 3 şi 5 m este o groapă, un şanţ lat
de 1 m 60 cm şi adînc la mijloc de 40 cm, sub care
este lut galben. Stratul de cultură (nivel I) începe de
la 6 m, sub stratul de humus gros de 30 cm şi se îngroşează
pînă la 14 m, avînd grosime de 40 cm. Între
14 şi 17 m este o groapă, lungă de 3 m şi adîncă de
1 m, la capătul ei vestic are o adîncime de 170 cm,
conţinînd fragmente de vase şi cîteva pietre. La 18 m
şi 20 cm este înfiptă în lut o pară groasă de 5 cm şi
lungă de 60 cm, cu capăt ascuţit. Stratul de cultură
de la 16 m pînă la 27 m este gros de 30-40 cm, după
care începe gura lată de 1 m a unei gropi adînci de
180 cm, avînd forma de sac, cu fundul plat şi lat de
180 cm. Stratul de cultură de 28,5 m pînă la 31,5 m
este gros de 60 cm, iar între 29,5 şi 30,5 m este un
strat lat de 80 cm şi gros de 10-15 cm, ars în roşu.
La 38 m este gura unei gropi late de 1 m, peste care
este un strat de chirpic lat de 10-20 cm. Groapa are
tot formă de sac, la adîncimea de 60 cm este un strat
de cenuşă gros de 3 cm şi îngroşat la colţul estic pînă
la fundul gropii. La fund este un alt strat de cenuşă,
gros de 10 cm, care acoperă jumătatea fundului gropii
şi la capătul lui au fost cîteva fragmente de vase.
Partea inferioară a gropii cu fund plat este lată de
1,7 m, avînd aceeaşi adîncime. La 35 m, sub stratul
de cultură (nivel I), la adîncime de 70 cm, începe un
alt strat de cultură (nivel II), intercalat de un strat
fin de lut, gros de 5-10 cm. Acest strat de cultură
se află pe lut galben, sol viu, în care între 38 m şi
51 m, unde se află şi şanţul lui László, lat de 1,5 m,
executat în direcţia N–S, au fost cuptoarele de ars
oale, prezentînd pînă la 68,5 m un strat de chirpic
cetatea feudală de la „Csókás” în satul Ariuşd, Aluta, XII-XIII,
1981, 39-42.
3
F. László, Ásatások az erősdi őstelepen, Dolg, V, 1914, 279-386,
fig. 3/78.
42