JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
male, hambare, şoproane şi locuinţe pentru lucrători-sclavi.
Destinaţia construcţiei independente, cu
ţevi de lut, a putut servi la fel, ca depozit. Prezenţa
tuburilor de lut, în cantitate mare, lîngă zid, nu o
putem explica. Buday, găsind în interiorul unei locuinţe
romane astfel de tuburi, tot lîngă perete, credea
că acestea au făcut parte din construcţia tavanului,
sistem de clădire provenit din orient. 4
Clădirea principală a fermei
Prima terasă, în partea nord-estică a terenului
împrejmuit cu zid de piatră, la o distanţă de 15 m
de la locul de descoperire în anul 1911 a altarelor,
a fost situată o casă de locuit. Clădirea, de formă
dreptunghiulară, se compunea din 11 încăperi cu
diferite dimensiuni, pe laturile N-V şi S-E avînd cîte
o absidă. Grosimea zidurilor variază între 0,50-0,80
m (fig. 2). Zidurile sînt construite din piatră de rîu şi
din stîncă, şi în unele părţi din cărămizi, legate între
ele cu mortar (fig. 4/1).
Clădirea a avut două faze de construire. Acest
fapt s-a putut constata clar în cursul săpăturilor. Primei
faze îi aparţin încăperile nr. 1-5. Iniţial ferma a
avut o formă aproape pătrată, cu prelungiri numai
spre N-E şi S-E. La colţul sud-estic al clădirii a fost
o încăpere mică (nr. 1), cu dimensiunile interioare
de 2,45 × 1,05 m, iar grosimea zidului de 0,70, 0,60
şi 0,55 m (fig. 4/2). Această încăpere era un fel de
turn, întîlnit foarte des la ferme, avînd destinaţia de
a supraveghea terenul în anumite cazuri. Intrarea în
clădire se făcea printr-un coridor (nr. 2) cu dimensiuni:
9,5 × 5 m. Celelalte trei încăperi (nr. 3-5) au
avut următoarele dimensiuni: 5 × 3 şi 4 × 3,50 m.
În faza a doua de construire, clădirea a fost mărită
cu următoarele încăperi:
La încăperea nr. 4 s-a adăugat o absidă cu diametrele
de 3,7 × 1,85 m (fig. 4/3). Zidul ei nu era
legat la extremităţi de zidul fazei prime, ci ataşat
acesteia.
Încăperea nr. 5 la N-E a fost micşorată cu un zid
ulterior (fig. 3/9). Acesta, fiind prelungit spre S-E şi
N-V, a format încă 2 încăperi (nr. 6, 8), cu dimensiuni
de 5,20 × 4,12, 8,20 × 4,50 m. Prin construirea
acestui zid, eliminînd un spaţiu de 5 × 0,80 m,
clădirea întreagă a obţinut o formă dreptunghiulară
(fig. 2).
La camera nr. 8 a fost construită o încăpere cu
absidă, cu dimensiunile de 4,5 × 4,5 m şi cu diametrele
absidei de 3,60 × 3,30 m. La colţul nord-estic
al absidei prelungirea zidului este de 30 cm (fig. 4/4).
Zidul absidei, continuîndu-se spre S-V, cuprinde o
altă încăpere (nr. 10), cu dimensiunile de 7 × 4 m.
Colţul sud-estic al acestei încăperi nu se leagă de
colţul clădirii vechi, fiind lăsată o intrare pentru camera
cu absidă. Ultima încăpere (nr. 11), cu zidul pe
latura sud-estică de colţul exterior al turnului, completează
forma dreptunghiulară a fermei. Din colţul
sud-vestic al acestei încăperi porneşte un zid gros de
1,5 m, păstrat în lungime de 3 m. Nu s-a putut clarifica
destinaţia lui; ar fi putut constitui, eventual,
latura unui turn asemănător celui din prima fază de
construire. În secţiunile făcute, urmele celorlalte trei
laturi ale turnului nu au putut fi observate.
Pardoseala încăperilor din prima fază de construire
era din pămînt bătut care s-a acoperit în cursul
timpului cu dărîmăturile clădirii. Zidurile s-au
păstrat în general pînă la nivelul pardoselii.
În partea nord-estică a încăperii nr. 5, închisă de
zidul fazei a doua, au fost descoperite, la adîncime
de 1,30 m, fragmente de vase, cenuşă şi bucăţi de
oseminte omeneşti. În afară de acestea, numeroase
fragmente de ţigle au acoperit această parte a încăperii.
Lîngă zidul nord-estic al încăperii, la adîncime
de 0,80 m, a fost descoperit şi un schelet de om,
fără coşciug, aşezat în direcţia S-E–N-V, acoperit cu
dărîmăturile zidului. Mîinile mortului erau aşezate
pe piept. Mormîntul, fără inventar, aparţine unei
perioade mai tîrzii.
Încăperile din faza a doua de construire aveau
pardoseala la fel, din pămînt bătut. Excepţie fac
încăperea cu absidă (nr. 9), pe latura nord-vestică, şi
absida de pe latura sud-estică. Pragul, din piatră, a
fost găsit numai în colţul sud-vestic al încăperii nr.
8. Aici au fost descoperite fragmente de vase, cuie de
fier şi un opaiţ (lucerna) din fier.
Încăperea nr. 9, în afară de absidă, a fost prevăzută
cu instalaţie de încălzit (Hypocaustum) (fig.
4/6). Paralel cu zidul nord-estic al încăperii nr. 10
a fost construit un zid cu mortar, gros de 30 cm,
care s-a legat, în dreptunghi, de mijlocul zidului
nord-vestic al încăperii nr. 2 (fig. 4/7). Distanţa între
aceste două ziduri a fost de 0,95 m. În acest spaţiu
erau aşezate, pe două rînduri, 22 picioare hypocaust,
făcute din cîte 5 cărămizi pătrate, groase de 6
cm, aşezate una peste alta, avînd dimensiuni de 16 ×
16 cm. Picioarele din cărămizi, care au servit pentru
susţinerea pardoselii încăperii (suspendată), au fost
găsite pe locul lor original. Înălţimea picioarelor era
de 0,90 m. Cărămizi mari, groase de 6 cm, dimensiuni
46 × 26 cm au fost aşezate pe aceste picioare şi
acoperite cu pardoseală de cociopesto roşie, groasă
de 4 cm. Lîngă zid au fost găsite cărămizi cu colţuri
(tegula mammata), care au servit la încălzirea pereţilor
laterali, pînă la o anumită înălţime (fig. 9/3).
4
A. Buday, Római ház maradványai Csákigorbón, Dolg, V,
1914, 59.
152