JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
Grupa 2
Ceramica din această grupă e foarte fragmentară
şi reprezintă următoarele forme:
Căni
Cănile sînt reprezentate numai prin fragmente de
margini din care cu greu se poate reconstitui forma
lor. Un exemplar, păstrat aproape întreg, arată tipul
de cană cu două torţi (marginea şi una dintre torţi îi
lipsesc). Corpul vasului a fost vopsit în culoare roşie
(fig. 7/2).
Buza cănilor e lată şi decorată cu linii incizate,
sau e îngroşată (fig. 8/7). La un fragment de margine,
sub buză, se află canaluri late a căror suprafaţă
este acoperită cu vopsea roşie (fig. 11/4). Toarta este
lată, cu bordura şi toată suprafaţa acoperită cu vopsea
roşie (fig. 8/4).
Borcane
După un exemplar, parţial reconstituit, acestea
au formă cu pîntec bombat cu buza răsfrîntă în
afară şi îngroşată (fig. 7/4). Un fragment de margine
dintr-un borcan mic este vopsit în culoare neagră
(fig. 11/10). Partea spre fundul vasului nu a fost vopsită.
Au existat şi borcane de dimensiuni mai mari,
cu buza îngroşată şi cu un nod la mijlocul suportului
inelar (fig. 10/4).
Străchini
S-au păstrat fragmentar. Peretele lor este arcuit
sau decorat cu bordură. Buza străchinilor e mai mult
sau mai puţin îngroşată sau e tăiată drept. Unele sînt
răsfrînte spre interior (fig. 7/3; 8/3, 5; 10/6; 11/7).
Tigaia cu peretele foarte scund este reprezentată
numai printr-un fragment (fig. 9/2), iar strachina de
frecat (pelves) prin două fragmente de diferite dimensiuni.
În această categorie se încadrează şi un
fragment de vas a cărui buză este decorată cu caneluri
adînci.
Vasul aşa numit „Krausengefäss” este reprezentat
numai printr-un fragment de margine fără decor
(fig. 8/6). În stare fragmentară s-a păstrat şi un blid
(fig. 11/2).
Decorul vaselor constă din caneluri adînci (coaste),
din incizii şi din linii ondulate incizate (fig. 9/4-
6). În afară de acestea, corpul unor vase a fost vopsit
cu benzi late, înguste sau cu linii în culorile roşie şi
neagră (fig. 9/11; 10/2).
Grupa 3
La această grupă aparţine ceramica făcută din
pastă amestecată cu nisip fin şi arsă în culoare neagră.
Cele mai numeroase au fost urne şi borcane de
diferite dimensiuni. O urnă întregită are înălţimea
de 31 cm, diametrul buzei de 18 cm, iar al fundului
5
Vezi N. Gostar, Inscripţiile de pe lucerne din Dacia Romană,
ArhMold, I, 1961, 190.
plat de 12 cm (fig. 7/1). Aceste vase diferă între ele
numai prin dimensiuni şi prelucrarea buzei. Grosimea
pereţilor variază între 0,3-0,7 cm; fundul e plat
(fig. 10/1).
Borcanele cu peretele subţire au buza răsfrîntă în
afară şi tăiată drept, sau ridicată ori adîncită în interior
cu o şănţuire (fig. 11/3, 6). La unele, marginea
buzei este tăiată orizontal.
La vasele cu pereţii groşi este aplicat acelaşi procedeu
de confecţionare ca şi la cele cu peretele subţire.
La unele însă şănţuirea pe buză e mai adîncă şi
buza este îngroşată (fig. 8/1). Sînt cîteva vase la care,
prin tăierea orizontală a marginii buzei, se formează
un prag.
În afară de urne şi borcane au mai fost găsite în
număr restrîns fragmente de căni, ulcioare, străchini
şi blide.
Cănile reprezintă două tipuri: a. cana cu o singură
toartă din bandă lată şi cu buza dreaptă (fig.
8/8) şi b. cana cu gura treflată.
Ulcioarele, păstrate foarte fragmentar, au buza
decorată cu caneluri incizate (fig. 11/5).
Străchinile au buza răsfrîntă înăuntru şi sînt destul
de scunde; în general au o înălţime de 5 cm (fig.
11/8).
Blidele sînt de diferite dimensiuni. Un exemplar
întregit are diametrul de 18 cm, apucătoarea e tăiată
orizontal cu o sîrmă (fig. 11/1).
Un singur fragment de margine dintr-un „Krausengefäss”
reprezintă acest tip de vas fabricat din
pastă arsă, de culoare neagră. Fragmentul e fără decor
(fig. 8/2).
Un fragment de vas cu suport inelar e lucrat din
pastă arsă, în culoare sură-cenuşie (fig. 9/1).
Una dintre cele două fusaiole descoperite are o
formă bitronconică, iar cealaltă e plată (fig. 12/9).
Au mai fost găsite fragmente din două opaiţe de
lut, partea de dindărăt a unei figurine de teracotă şi
un fragment de antefix din lut.
Opaiţul păstrat pe jumătate reprezintă tipul obişnuit
al lucernei romane şi este de factură locală (fig.
12/12). Acest fapt rezultă şi din fabricarea lui grosolană.
Pe suprafaţă obiectul este acoperit cu vopsea
roşie, observată la unele vase. Confecţionarea lucernelor
în Dacia este un lucru cunoscut, 5 confirmat şi
de tiparul de opaiţ descoperit în castrul roman de la
Olteni. 6 Fragmentul celălalt, o bucată din partea de
sus a unei lucerne, se pare că e tot de factură locală.
Figurina de teracotă, reprezentînd o femeie, ar
putea fi un obiect importat din provinciile de vest
ale Imperiului, după cum arată pasta fină, lutul alb
6
Tiparul se află în colecţia muzeului din Sf. Gheorghe, nr. de
inv. 15.875.
154