JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Tezaurul dacic de la Şimleul Silvaniei
TEZAURUL DACIC DE LA ŞIMLEUL SILVANIEI
În anul 1948 un elev de şcoală a găsit la Şimleul
Silvaniei (Sălaj) mai multe brăţări de argint şi monede
vechi (16 buc. denari de argint romani), 5 brăţări
de argint, una fragmentară, o brăţară de bronz, un
torques de argint, 7 buc. drugi suciţi de argint, 3 fibule
de bronz şi diferite bucăţi din obiecte de bronz,
17 buc. monede de argint romane, arme şi unelte
de fier, fragmente de ceramică, fusaiole şi 2 perle
de lut. Cercetînd materialul trimis, s-a constatat că
aceste obiecte aparţin timpului sclavagist dacic. Pe
baza acestor date, în cadrul planului de săpătură al
Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R. P.
R., din anul 1949, o cercetare la faţa locului a constatat
că „nu ne găsim în faţa unei aşezări, ci numai
a unei locuinţe izolate înconjurată de două morminte
şi două gropi. 1 Locul, unde au fost găsite obiectele
mai sus înşirate, e situat la răsărit de Şimleul Silvaniei,
la o distanţă de ½ km, pe unul dintre vîrfurile
Măgurii („Munte de frasin” – Kőrishegy). Acest
loc, pînă în 1946, era acoperit cu copaci, pădure.
În anul 1946, începînd să se sădească vie şi rigolîndu-se
terenul, s-au găsit nişte morminte de tumuli,
în formă rotundă şi ovală. Cînd s-au deschis aceste
morminte, s-au găsit în ele obiectele sus amintite, la
o adîncime de 1-1,5 m în mormintele cu forma rotundă
şi 2-2,5 m în mormintele cu forma ovală. La
un mormînt nu s-a dat de fund nici la o adîncime
de 3 m. Brăţările s-au găsit în două morminte rotunde;
într-unul din acestea, brăţările se aflau lîngă
un fund de vas mare (fig. 3/20), conţinînd rămăşiţe
de oseminte de om şi cărbune. Monedele (16 buc.)
erau în-tro ceaşcă mică (fig. 2/6); într-un vas mare
lîngă aceasta se aflau oase omeneşti şi o brăţară de
bronz. Restul (17 buc. monede) şi fibula de bronz
(fig. 4/13) s-a găsit în mormîntul celălalt, într-un
vas; pe un fragment de vas (fig. 3/17) erau oase
omeneşti. Celelalte fragmente de vase au fost găsite
în jurul mormintelor.
Descrierea obiectelor găsite la Şimleul Silvaniei
Ceramică
Materialul de ceramică găsit la Şimleul Silvanei
poate fi împărţit în 2 grupe: I. ceramică făcută cu
mîna din pastă poroasă; II. ceramică făcută cu roata,
din pastă pură bine arsă.
I
Fig. 1/1. Ceaşcă din pastă impură şi poroasă, cu
pereţi de o grosime disproporţionată; mănuşa face
parte din corpul vasului şi merge de la buză pînă la
fund. E aproape lipsită de ornament, afară de buză
a cărei parte inferioară e decorată cu o linie simplă
ondulată. Ceaşca se prezintă în fragmente; e făcută
de mînă. Înălţimea: 71 mm; grosimea pereţilor: 10
mm (nr. de inv. 11.634).
Fig. 1/2. Ceaşcă din pastă impură şi poroasă;
mănuşa face parte din corpul vasului şi merge de la
buză pînă la fund. E lipsită de orice ornament, e arsă
necomplet şi se prezintă în fragmente; făcută fără
roată. Înălţimea: 70 mm; grosimea pereţilor: 7 mm
(nr. de inv. 11.637).
Fig. 1/3. Ceaşcă din pastă foarte impură şi poroasă;
pereţii sînt de o grosime disproporţionată; arderea
e necompletă; mănuşa lipseşte. Vasul, făcut de
mînă, lipsit de ornamente. Înălţimea: 71 mm; grosimea
pereţilor: 10 mm (nr. de inv. 11.661).
Fig. 1/4. Ceaşcă din pastă impură şi poroasă,
cu ardere necompletă; mănuşa lipseşte. E făcută de
mînă şi se prezintă în fragmente. Înălţimea: 61 mm;
grosimea pereţilor: 7 mm (nr. de inv. 11.633).
Fig. 1/5. Un fragment de ceaşcă cu mănuşă, din
pastă impură şi poroasă cu ardere necompletă. Grosimea
pereţilor e disproporţionată; e făcută de mînă
(nr. de inv. 11.666).
Fig. 1/6. Fragment de buză al unui ulcior făcut
cu mîna din pastă impură şi poroasă. Sub buză e
puţin întors în afară şi e decorat cu un ornament de
linii paralele executate vertical. Grosimea pereţilor:
10 mm (nr. de inv. 11.668).
* Materiale şi cercetări de istorie veche a României, 1951, 43-59 +
pl. (Cu colaboratori.)
1
M. Moga, Traiul populaţiei daco-romane şi barbare la graniţa
de Vest a Daciei, SCIV, I, 1950, 131.
123