JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

În şanţul de apărare din marginea estică a platoului
(secţionat de S. II), la 0,60 m adîncime, a fost găsit
un vîrf de săgeată din fier, de formă rombică, cu tub
de înmănuşare (pl. XXX, 3). Prîsnelele de lut sînt bitronconice
cu feţele rotunde, plate (pl. XXX, 4-7). Un
pinten de fier cu găuri laterale pentru curea, spinul
este o bară groasă de 5 mm, la al cărei capăt se află un
buton cu patru ramuri, lungimea 22 cm (pl. XXX, 1).
În săpăturile din 1957 s-au continuat cercetările,
executîndu-se alte trei secţiuni (S. 1-3). S-a urmărit
în principal problema fortificaţiilor şi cronologia
aşezărilor descoperite. Valul şi şanţul de apărare
din mijlocul platoului au fost secţionate de şanţul
nr. 1. Sub humus, în pămîntul valului, s-au găsit
fragmente ceramice de factură romană provincială.
În pămîntul negru, de umplutură, a şanţului, între
0,60 x 1,00 m adîncime s-au găsit arsură, resturi de
vatră in situ, pietre şi fragmente ceramice feudale. Pe
panta inferioară a şanţului, tot în pămîntul negru, la
1 m adîncime resturi de bîrne carbonizate, care reapar
la trei metri adîncime. Acestea sînt resturi ale
unei fortificaţii de lemn.
Resturile prefeudale menţionate mai sus aparţin
unui nivel de locuire situat peste umplutura şanţului,
argument categoric pentru datarea ulterioară
a şanţului de apărare, în raport cu aşezarea prefeudală.
Marginea de sus a platoului a fost secţionată
de C. II (lung de 35 m şi lat de 1 m, pl. XXXI). Sub
humus s-a dat de stratul de pămînt negru, gros de
0,40-0,80 m, sub care se afla depunerea de pietriş,
nisip şi lut. Sub depunerea de pămînt negru, la marginea
platoului, la 0, 45 m adîncime, s-a dezvelit o
platformă de pietre de rîu, de mărimea pumnului
(7,5 x 8 m, pl. XXII, 5), la care erau fragmente ceramice
cenuşii lucrate la roată şi un cuţitaş de fier. Pe
panta de est a platoului s-a deschis o a treia secţiune
(lungă de 45 m şi lată de 1 m) din care s-au deschis
două casete. Într-una din acestea (C. 2), s-a descoperit
o altă suprafaţă din pietre de rîu. Sub aceasta s-au
găsit resturile unei locuinţe romane, arsă, de formă
dreptunghiulară (5 x 4 m), cu pereţi din nuiele lipite
cu lut (pl. XXXII). În interiorul locuinţei s-au găsit
fragmente de vase „Krausengefăsse” (pl. XXV, 1, 5),
buza unui mojar roman şi un cuţit de fier. Tot în
acest loc, în şanţul trasat în 1954, s-a găsit un denar
de argint al împăratului Vespasian (Coh., pl. XXX,
8). Sub humus, în stratul de cultură, între 0,30-0,60
m s-au găsit fragmente de vase romane arse cărămiziu,
împreună cu fragmente ceramice arse cenuşiu,
forme cu buza răsfrîntă în afară sau îngroşată, unele
decorate pe umăr cu benzi de linii incizate (pl. XXV,
2-3, 6), printre acestea şi un fragment de vas cu decor
ştampilat (pl. XXV, 4). În şanţul nr. 3, la vest de
locuinţele cercetate, s-a găsit la 0,30 m adîncime un
Cercetări arheologice la Porumbenii Mici – jud. Harghita
inel de argint, din care lipseşte un fragment, cu o
piatră galbenă (pl. XXV, 7).
Paralel cu şanţul 3 şi la 15 m nord de acesta s-a
deschis secţiunea nr. 4 (lungă de 10 m, lată de 1 m)
în care s-a găsit o vatră circulară pe podea de pietre
mici (pl. XXIV, 2); lîngă aceasta, la 0,50 m adîncime
s-a găsit un inel de aur, a cărui piatră s-a pierdut,
decorat cu două triunghiuri de granulaţii. Dimensiuni:
diam. 1,6 cm, lăţ. 0,4-0,6 cm, grosimea 0,1 cm
(pl. XXV, 8).
Prin poziţia ei stratigrafică, locuinţa cu podeaua
de pietre este ulterioară locuinţei romane; aceleiaşi
perioade îi aparţin vatra rotundă din S. 4 şi cele
două inele.
Săpăturile din anul 1958. S-au făcut 12 secţiuni
care au fost numerotate în continuare.
Şanţul 5. Şanţul şi valul din mijlocul aşezării au
fost tăiate pornind de la cota 764, de o secţiune lungă
de 1,55 × 2 m. Cea mai veche locuire aparţine culturii
Wietenberg, ale cărei resturi formează pe fundul
şanţului de apărare un strat brun, gros de 0,40-0,50
m. Peste aceasta este depuneraa in situ romană, în
care s-a descoperit un complex de locuire cu podea
din pietre de rîu şi mult chirpici (pl. XXII/5). În locuinţă
s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată
rapidă, arse cenuşiu şi roşu, de factură provincială
romană. Printre pietre s-a găsit şi o monedă mare
de bronz a împăratului Commodus. Uneltele sînt reprezentate
de cuţite de fier şi cîteva fusaiole de lut
(pl. XXXIII, 8-10; pl. XXXIV, 3-6, 9-12).
În stratul de cultură negru, prefeudal, s-a găsit
o zăbală de fier, articulată din două bucăţi, avînd
şi inele pentru curele. În partea de nord a şanţului
din mijloc s-au descoperit resturile unui cuptor lat
de 1,40 m şi înalt de 0,70 m, săpat în malul şanţului
de apărare (pl. XXXV). Pe vatra cuptorului cu podea
din pietre de rîu a fost găsit un vas cenuşiu, lucrat
la roată înceată. În mijlocul şanţului de apărare, în
stratul de cultură prefeudal, de pămînt negru, la nivelul
cuptorului (1 m adîncime) s-au găsit multe oase
de animale şi bucăţi de cărbune. Acestea provin de
la locuinţa şi cuptorul prefeudal, amenajate pe panta
şanţului de apărare, care aparţine epocii bronzului.
Şanţurile nr. 6-7. Şanţul care înconjură platoul,
a fost tăiată pe direcţia E–V de două secţiuni (pl.
XXXVI-XXXVII). Sub humus, la 0,30-0,40 m,
s-au găsit fragmente de vase din epoca bronzului. Pe
marginea de est a platoului a fost găsită o suprafaţă
din piatră de rîu (9 x 5 m), pe care erau fragmente
ceramice prefeudale (pl. XXIV, 4).
Şanţul nr. 8 este prelungirea spre nord a şanţului
nr. 5 (80 × 2 m), care a secţionat şi şanţul de apărare
circular. Nu s-au găsit fragmente ceramice feudale.
191