JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Contribuţii la dezvoltarea culturii Noua în sud-estul Transilvaniei
CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA CULTURII NOUA
ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI
Perioada, care cuprinde intervalul de timp de la
sfîrşitul epocii bronzului pînă la începutul primei
vîrste a fierului, este o epocă de tranziţie din cele
mai puţin cunoscute privind trecutul îndepărtat al
Transilvaniei.
Pentru această perioadă, în Transilvania sînt
atestate resturile unei culturi care, după primul loc
de descoperire, o suburbie a oraşului Braşov, poartă
denumirea de cultura Noua. Această cultură a fost
cunoscută numai în descoperiri întîmplătoare, din
morminte în al căror inventar au figurat în general
vase cu toarta supraînălţată deasupra buzei cu
muchii sau cu butoane. Încadrarea lor cronologică
în epoca prescitică a fost făcută de Ion Nestor, 1 diferenţiindu-le
de ceştile cu toarte supraînălţate din
epoca aşa-zisă scitică. K. Horedt a întocmit lista de
descoperire a acestor vase provenind din descoperiri
întîmplătoare sau din cimitire din Transilvania. 2
În urma noilor cercetări executate de Muzeul
Regional din Sf. Gheorghe în ultimii ani în estul
Transilvaniei, au fost descoperite şi unele aşezări
aparţinînd acestei culturi. Pe baza materialului furnizat
de aceste aşezări, putem contura în linii generale
cultura materială a purtătorilor acestei culture,
precum şi felul lor de viaţă.
În afară de unele fragmente de vase găsite întîmplător,
ca la Bicsadul-Oltului, la „Cetatea Vapa” (rai.
Sf. Gheorghe), Mărtiniş (rai. Odorhei), care provin
probabil din aşezări, în Transilvania sînt cunoscute în
prezent numai cîteva aşezări care s-au putut atribui
purtătorilor acestei culturi. Acestea sînt următoarele:
Nicoleni (rai. Odorhei, reg. Mureş-Aut. Magh.),
Peteni (rai. Tg. Secuiesc, reg. Braşov) şi Rotbav-Feldioara
(rai. Sf. Gheorghe, reg. Braşov). Aşezarea de
la Nicoleni a fost săpată în întregime, iar cele de la
Peteni şi Rotbav verificate şi în parte cercetate. În
rîndurile următoare, pe baza observaţiilor făcute, precum
şi a materialului descoperit cu ocazia săpăturilor,
încercăm în mod sumar să facem prezentarea culturii
materiale a acestei perioade destul de slab cunoscute.
* Studii şi comunicări, XII, Muzeul Brukenthal, 1965, 21-34.
(Cu rezumat în limba germană.)
1
J. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien,
BerBKG, 22, 1933, 116-118, n. 481.
Aşezările purtătorilor culturii Noua sînt situate
în văile pîraielor, pe terase, ca la Nicoleni sau pe
movile mici, ca la Peteni şi Rotbav. Întinderea lor
este destul de mică. Dintre aşezările acestea numai
cea de la Peteni a fost de tip cenuşar (Zolniki). Locuinţele
au avut formă circulară, fără urme de pari.
Vetrele de foc, aşezate în mijlocul locuinţelor, au
fost făcute din pietre dispuse în formă circulară, cu
dimensiunea între 0,60-1 m, fiind la mijloc lutuite.
Inventarul locuinţelor constă din unelte făcute din
os, piatră, lut ars, din bronz, precum şi din ceramică.
Uneltele din piatră sînt lame şi răzuitoare de silex
şi de cremene, topoare plate şi cu gaura perforată. În
afară de acestea, au mai fost găsite cuţite curbe de
piatră, numeroase pietre de măcinat, de formă ovală,
şi percutoare.
Uneltele confecţionate din os sînt destul de numeroase.
În afară de ace şi sule de os au fost găsite în
mare număr capete de omoplate de bou, crestate, un
fel de unealtă a cărei destinaţie a rămas încă nelămurită.
M. Petrescu-Dîmboviţa crede că au fost folosite
la bătutul firelor de la războiul de ţesut. 3
Uneltele de lut ars sînt reprezentate prin lustruitoare
de vase şi prisnele de lut. La Nicoleni lustruitorul
de vas are o formă cilindrică, cu capătul plat
(pl. IV, 7). Prisnelele de lut sînt de formă plată sau
bitronconică (pl. IV, 2). În grupa obiectelor de lut
ars aparţin şi idolii antropomorfi, reprezentînd figuri
bărbăteşti cu accentuarea sexului. La Nicoleni
au fost găsiţi doi idoli, dintre care unul fragmentar
(pl. IV, 3, 5). Reprezentarea umană se mai găseşte şi
sub forma unor butoni aplicaţi la vas (pl. IV, 4).
Obiectele de metal sînt rare. La Nicoleni au fost
descoperite un cui cu capătul plat şi un ac cu secţiune
triunghiulară (pl. IV, 6, 8). Toate aceste obiecte
sînt confecţionate din bronz. Fragmentele de tipare
descoperite la Nicoleni arată că prelucrarea metalelor
a fost înfloritoare. O valvă a unui tipar de piatră
a servit pentru turnarea unui obiect de podoabă (pl.
2
K. Horedt, Cercetările arheologice din regiunea Hoghiz- Ugra
şi Teiuş, MCA, I, 806-808.
3
SCIV, IV/3-4, 1953, 455.
79