JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

More documents

Recommendations

Info

Zoltán Székely: Lucrări alese şi cu umbo pe fund (pl. VI, fig. 12). Pe umăr e decorată cu 8 proeminenţe aşezate cîte două. Ceaşca cu toarte e reprezentată prin două tipuri. Primul e cu gura ovală, cu o toartă cu platformă şi cu fund în umbo, înalt de 4 cm (pl. VI, fig. 16). Ceaşca cealaltă are marginea uşor răsfrîntă în afară, cu pîntec arcuit şi cu fund plat; sub margine e o toartă plină. Înălţimea 4 cm, diametrul buzei 4,5 cm, al fundului 1,7 cm (pl. VI, fig. 22). Fragmentar s-a păstrat şi un pahar cu peretele gros de 0,5 cm, cu buza răsfrîntă în afară, cu corpul zvelt şi cu fund plat. Pe umăr e decorat cu benzi de caneluri aşezate în ghirlande (pl. VI, fig. 8). Un vas mare are marginea răsfrîntă în afară şi pîntec foarte bombat (pl. VI, fig. 7). Sînt numeroase vase miniaturi, înălţimea lor variind între 3 şi 4 cm. Au diferite forme şi sînt fără decor. A fost găsit şi un capac cu buton. (pl. VI, fig. 17, 19, 21, 23.) Decorul vaselor e alcătuit în general din caneluri care cîteodată sînt asociate cu şiruri de proeminenţe. Se mai întîlneşte şi ornamentul în formă de S şi în triunghiuri, apăsat cu şnurul (pl. V, 1) sau benzi de linii în val (pl. V, 3). Unelte de uz casnic au fost puţine. Printre acestea menţionăm un prîsnel de lut, un cuţit de fier păstrat foarte prost, găsit în vatra nr. 9, greutăţi de plasă de formă piramidală şi foarte multe pietre de măcinat în formă ovală. De pe teritoriul comunei Porumbenii Mari se află în colecţia Muzeului din Cluj, sub nr. inv. IV/2590, un vîrf de lance de bronz, iar sub nr. inv. 10062- 63 două celturi de bronz. 29 În colecţia Muzeului din Sf. Gheorghe, tot din comuna Porumbenii Mari, a ajuns un al treilea celt de bronz (nr. inv. 27/1891) (pl. VIII, 3). Celtul e cu plisc, cu corp şi secţiune ovală. Marginea gurii de înmănuşare este uşor îngroşată şi înclinată spre exterior. Celtul e fără decor. Dimensiunile: lungimea de la plisc la tăiş 12 cm, lungimea de la vîrful toartei la tăiş 11 cm, diametrele gurii de înmănuşare 4,2 × 3 cm, lăţimea tăişului 4,6 cm, adîncimea gurii de înmănuşare 7 cm, grosimea peretelui 0,6 cm. Foarte probabil că aceste obiecte de bronz provin din aşezarea hallstattiană de la „Cetate”. În urma săpăturii s-a putut constata că aşezarea de la „Cetate” din comuna Porumbenii Mari e unitară, are un singur nivel de locuire. Stratul de cultură este subţire şi arată că viaţa în aşezare a fost destul de scurtă. Pe marginea sudică a platoului aşezarea a fost întărită cu un şanţ. Prin urmare, aşezarea aparţine grupei aşezărilor hallstattiene fortificate din Transilvania. Forma de locuire e bordeiul, de formă ovală. Pe bucăţile de chirpici arse la roşu s-au păstrat amprentele parilor şi nuielelor din construcţia pereţilor şi acoperişului. Vatra aşezată fie în colţ, fie în mijlocul bordeiului, a fost făcută din lut cu o gardină. Ocupaţia populaţiei, în afară de vînat şi pescuit, a fost creşterea vitelor şi agricultura. Faptul este dovedit de numeroase oase de animale, precum şi de pietrele de măcinat. În afară de prelucrarea bronzului au cunoscut şi fierul; dovada este făcută de fragmentul de cuţit de fier găsit în vatră. Pentru încadrarea cronologică a aşezării ne stau la dispoziţie: cele trei celturi de bronz, vîrful de lance de bronz – dacă provin din aşezare – şi materialul ceramic furnizat de săpătură. Celturile şi vîrful de lance, care se află la Cluj, sînt încadrate de M. Rusu în etapa timpurie a primei vîrste a fierului din Transilvania, în grupa depozitelor de la Moigrad- Tăutău. 30 Exemplarul, care se află în colecţia Muzeului din Sf. Gheorghe, se poate înşira tot în această grupă, fiindcă acest tip de celt apare foarte timpuriu, la sfîrşitul epocii bronzului şi persistă în tot cursul primei vîrste a fierului. Ceramica arată aspectul unei faze în care sînt reprezentate tipurile de vase, care se găsesc în tot cursul Hallstattului dezvoltat din Transilvania. Unele vase ca strachina cu margine lobată arată persistenţa ei din epoca bronzului; din cultura Wietenberg pînă în etapa destul de tîrzie a primei vîrste a fierului. Tipurile de vase arată analogii cu cele cunoscute din aşezările de la Lechinţa de Mureş şi de la Mediaş. Pe baza materialului ceramic considerăm aşezarea de la Porumbenii Mari contemporană cu aceste două aşezări, încadrînd-o în faza mai dezvoltată a Hallstattului timpuriu. Concluzii generale Descoperirea acestor trei aşezări hallstattiene în colţul sud-estic al Transilvaniei au îmbogăţit mult cunoştinţele noastre despre intervalul de timp de la sfîrşitul epocii bronzului şi pînă la începutul primei vîrste a fierului. (Perioada era aproape necunoscută şi necercetată.) În urma cercetărilor executate în cele trei aşezări mai sus-menţionate, s-a dovedit că epoca hallstattiană din Transilvania s-a dezvoltat pe fond local, pe baza culturilor de la sfîrşitul epocii bronzului, cu contribuţia unor curente venite din sud, din Grecia şi din regiunile vestice ale Europei Centrale. Cu toate că legătura directă cu epoca bronzului nu s-a găsit încă, totuşi au fost stabilite unele elemente de bază ale fondului local din epoca bronzului, precum şi curentele culturale sub a căror înfluenţă s-a dezvoltat Hallstattul în Transilvania. 29 M. Roska, op. cit., nr. 31, 149, fig. 233. 30 Istoria României, I, 1960, 148; M. Rusu, op. cit., 208-209. 104
Fapt important este că s-a stabilit primul orizont cultural (Reci, nivelul I) din Hallstattul timpuriu, precum şi o altă etapă de dezvoltare, pe care o reprezintă orizontul Mediaş–Porumbenii Mari, Cernatu–Babadag II (Ha B). De importanţă deosebită este de asemenea că s-au putut obţine date noi asupra începutului metalurgiei fierului şi s-au putut aduce contribuţii însemnate la Aşezări din prima vîrstă a fierului în sud-estul Transilvaniei stabilirea căii de pătrundere şi de difuzare a fierului în ţara noastră. În afară de aceste rezultate au mai rămas multe probleme nerezolvate printre care şi stabilirea legăturii Hallstattului timpuriu cu cel mijlociu; caracterul restrîns însă al cercetărilor, nu a putut permite rezolvarea în întregime a problemelor Hallstattului timpuriu în Transilvania. 105
Page 4 and 5:
Zoltán Székely: Lucrări alese Re
Page 7 and 8:
Cuvînt înainte Cuvînt înainte E
Page 9:
Zoltán Székely (1912-2000)
Page 12 and 13:
Zoltán Székely: Lucrări alese Fi
Page 15 and 16:
Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
păstrate în grămezi la colţuril
Page 27 and 28:
voltării culturii Criş în aşeza
Page 29 and 30:
fin. Pasta ambelor categorii are ci
Page 31 and 32:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 33 and 34:
12), foarte frecvent este decorul f
Page 35 and 36:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 37 and 38:
de vas de culoare brună e făcut d
Page 39 and 40:
Grupa C, fragment de vas cu decor p
Page 41 and 42:
de 20 cm era un strat de cultură g
Page 43 and 44:
ars roşu, intercalîndu-se între
Page 45 and 46:
Rezultatele săpăturilor din anul
Page 47 and 48:
Primul tranşeu săpat în direcţi
Page 49 and 50:
lung de aproape 8 m, larg de 2,5 m
Page 51 and 52:
22. Fragment de buză a unui vas î
Page 53 and 54: 18. Fragment de vas, din pastă por
Page 55 and 56: 19/1-3, 21/6, 20/5-6), sînt cunosc
Page 57 and 58: Descoperiri din neoliticul tîrziu
Page 59 and 60: Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 61 and 62: Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 63 and 64: Cetăţi din epoca bronzului în ju
Page 65 and 66: Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 67 and 68: populaţii, fapt dovedit de profilu
Page 69 and 70: Cetăţi pe promontoriul munţilor
Page 71 and 72: două brăţări de bronz cu diamet
Page 73 and 74: Acest fapt este dovedit şi de aşe
Page 75 and 76: Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 77 and 78: Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 79 and 80: Contribuţii la dezvoltarea culturi
Page 81 and 82: luri orizontale, iar pe pîntece cu
Page 83 and 84: Contribuţie la cronologia epocii b
Page 85 and 86: Purtătorii acestei culturi s-au su
Page 87 and 88: scheletului de sex bărbătesc era
Page 89 and 90: Contribuţii la cunoaşterea epocii
Page 91 and 92: pierea comunei Şoimeni (vechea den
Page 93 and 94: următoarele forme: 1, un vas mare
Page 95 and 96: Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 97 and 98: * Prezentarea culturii materiale a
Page 99 and 100: Materialul ceramic hallstattian, î
Page 101 and 102: Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 103: În privinţa căii de pătrundere
Page 107 and 108: d) Brăţară de bronz, cu capetele
Page 109 and 110: Contribuţii la cultura dacilor în
Page 111 and 112: Noi tezaure dacice descoperite în
Page 113 and 114: 20 MCA, II, 1956, 357, fig. 87/1; 4
Page 115 and 116: lierul de la Peteni este încă un
Page 117 and 118: Tezaurul monetar de la Hilib, jude
Page 119 and 120: Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Δ
Page 121 and 122: O veche descoperire monetară din j
Page 123 and 124: Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 125 and 126: Fig. 2/7. Calapod de lustruit pentr
Page 127 and 128: frigări, a cărei coadă à douill
Page 129 and 130: [Anexă] Tezaurul dacic de la Şiml
Page 135 and 136: dar la care întregirea ultimei lit
Page 137 and 138: vite cu reserve. 20 În 1957 s-a de
Page 139 and 140: I BRAC(araugustanorum). Ştampila c
Page 141 and 142: dacic şi din epoca romană. La cap
Page 143 and 144: şanţuri paralele, în direcţia N
Page 145 and 146: uza îngroşată, iar la unele marg
Page 147 and 148: Castrul roman de la Olteni lectură
Page 149 and 150: Castrul roman de la Olteni. Noi rez
Page 151 and 152: Săpăturile din anul 1943 În afar
Page 153 and 154: Secţiunea în pardoseala absidei a
Page 155 and 156:
din care a fost făcut. 7 După coa
Page 157 and 158:
Pannonia altarele ridicate acestui
Page 159 and 160:
interne şi a atacurilor popoarelor
Page 161 and 162:
Vas făcut cu mîna, din pastă por
Page 163 and 164:
degete apăsate în jurul fundului.
Page 165 and 166:
văzute cu cîte un tub. Acestea nu
Page 167 and 168:
2. Fragment de ulcior avînd sub gu
Page 169 and 170:
Sondajul III Perpendicular pe şan
Page 171 and 172:
Dintre fragmentele de străchini, u
Page 173 and 174:
1. Vase făcute cu mîna, din past
Page 175 and 176:
mîna din pastă poroasă; 2. vase
Page 177 and 178:
plăci formînd mînerul, au formă
Page 179 and 180:
3. Strachină de tehnică superioar
Page 181 and 182:
îu, pe care se află inventarul un
Page 183 and 184:
tő) sau sub margine, pe gît, e ap
Page 185 and 186:
omane deja săpate, de la: 1. Breţ
Page 187 and 188:
) Fier Din fier sînt făcute unelt
Page 189 and 190:
ea acestei probleme. Cercetătorii
Page 191 and 192:
În şanţul de apărare din margin
Page 193 and 194:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 195 and 196:
Contribuţii la cultura slavă în
Page 197 and 198:
număr mai mare în nivelul de jos
Page 199 and 200:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 201 and 202:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 203 and 204:
pe buză şi pe umăr. Dimensiunile
Page 205 and 206:
Cuţitele de fier găsite sînt fra
Page 207 and 208:
Aşezări din sec. VII-VIII în baz
Page 209 and 210:
Bordeiul 11, de formă aproape păt
Page 211 and 212:
nord-estic al bordeiului (fig. 11/8
Page 213 and 214:
Bordeiul 4, de formă pătrată, f
Page 215 and 216:
Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 217 and 218:
al vasului este evident (fig. 5/B 4
Page 219 and 220:
Bordeiul nr. 13, amplasat la nord d
Page 221 and 222:
0,165 m; diametrul fundului: 0,168
Page 223 and 224:
getele, corpul bombat şi fundul pl
Page 225 and 226:
Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 227 and 228:
Pentru prima dată, astfel, în sud
Page 229 and 230:
arhaic, reprezentînd orizontul cul
Page 231 and 232:
M 9 Copil la -0,50 m, lungimea păs
Page 233 and 234:
) schelet deranjat. M 87 Bărbat la
Page 235 and 236:
M 164 Copil la -0,68 m, orientat S-
Page 237 and 238:
M 228 Copil la -0,96 m, orientat V-
Page 239 and 240:
Elemente bizantine în inventarul n
Page 241 and 242:
Contribuţii la problema fortifica
Page 243 and 244:
Bálványos, conducerea lucrărilor
Page 245 and 246:
piatră s-ar fi putut întîmpla to
Page 247 and 248:
epoci anterioare, sprijină datarea
Page 249 and 250:
pul lui Hadrian castrele erau const
Page 251 and 252:
am făcut un şanţ, lărgind în c
Page 253 and 254:
acest fapt ne îndeamnă ca să-l d
Page 255 and 256:
Cimitirul şi biserica datînd din
Page 257:
Abrevieri Abrevieri ActaArchHung =
show all

JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?