JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA CULTURII BOIAN ÎN
SUD-ESTUL TRANSILVANIEI
* Memoria Antiquitatis, II, 1970, 19-27. (Cu rezumat în limba
germană.)
1
H. Schroller, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbürgens, 1933, 24,
78, pl. 18-20; E. Comşa, Cultura Boian în Transilvania, SCIV,
Resturi de cultură materială din epoca neolitică,
considerate aparţinînd culturii Boian, sînt cunoscute
încă de la începutul secolului nostru, din mai
multe descoperiri de pe teritoriul oraşului Sf. Gheorghe
(jud. Covasna). 1 Acestea au fost descoperite în
mod întîmplător, cu ocazia exploatării nisipului din
terasa malului stîng al Oltului şi a unor lucrări de
amenajare a terenului pe teritoriul oraşului. Aceste
două locuri sînt numite de Schroller – care a publicat
o parte din materialul descoperit – Sf. Gheorghe
I şi Sf. Gheorghe II. Materialul inventariat sub nr.
2189 şi 124-901, în afară de cel publicat de Schroller,
mai conţine şi unele fragmente de vase nepublicate,
care sînt importante la cunoaşterea aspectului
etapei pe care o reprezintă în cadrul culturii Boian.
În următoarele rînduri dăm descrierea lor.
Locul numit Sf. Gheorghe I se află spre nord de
podul de fier, lîngă moara de apă, iar materialul ceramic
a fost găsit în apropierea ei, cu ocazia exploatării
nisipului. Malul Oltului este destul de înalt şi pe terasă
se află resturi arheologice din epoca bronzului,
La Tène dacic, de tip Cerneahov–Sîntana de Mureş.
Nisipăria pe vremea aceea a format proprietatea lui
Jenő Molnár.
Printre fragmentele de vase descoperite au mai
fost şi următoarele nepublicate de Schroller:
1. Fragmente din marginea unor vase, probabil
cu gît cilindric şi corpul cu umărul dezvoltat sau
bombat. Sînt lucrate din pastă, cu cioburi pisate şi
arse brun; peretele este gros de 0,5-1 cm, iar suprafaţa
este lustruită şi unele vase sînt decorate pe marginea
buzei cu mici crestături, iar mai jos, pe corp,
cu benzi formate din linii incizate, late de 0,5-2 cm.
Liniile incizate uneori sînt groase şi adînci. Un alt
fragment este lustruit sub buză pe fîşie de 2 cm, fîşia
fiind încadrată de un brîu alveolat, sub care peretele
vasului este zgrunţuros (fig. 3/2, 4-5, 8-9).
2. Fragmente de pahare făcute din pasta fină,
acoperită cu un strat de lut fin, arse brun. Decorul
lor este format din pliseuri şi din benzi înguste formate
din cîte două linii incizate, umplute cu mici
liniuţe incizate verticale. Aceste benzi sînt aşezate la
distanţe de 2 cm una de alta. Pe unul din fragmente
benzile sînt simple, fără liniuţele verticale. Un alt
fragment este decorat numai cu benzi incizate. Pe alt
fragment se găseşte un decor format din pliseuri şi
benzi de linii paralele incizate (fig. 2/3, 5-7; 3/7).
Punctul al doilea, numit de Schroller Sf. Gheorghe
II, este o descoperire mai veche, din anul 1901,
şi este situat pe partea nord-vestică a oraşului, la cca.
2 km de la malul Oltului, pe terenul locuinţei nr.
20 din strada Váradi József. Pe partea dinspre stradă
a terenului locuinţei nr. 20, din lucrări de pămînt,
s-a descoperit o groapă lată de 190 cm şi adîncă de
140 cm, care conţinea pămînt negru, fragmente de
vase şi de chirpici, toate arse; în unele locuri au fost
observate şi bucăţi de cărbuni. Pe terenul vecin locuinţei
nr. 18, de pe aceeaşi stradă, au fost descoperite
trei morminte dintre care unul cu scheletul în
poziţie chircită. Mormintele au fost fără inventar. 2
În aceeaşi groapă s-au mai descoperit – în afară
de ce a publicat Schroller – şi fragmentele unui vas
mare cu gît cilindric şi cu corp bombat. Gîtul este
lustruit, iar corpul este acoperit cu barbotină; în jurul
fundului este lustruit pe o fîşie lată de 4 cm.
Revizuind fondul Muzeului din Sf. Gheorghe,
am aflat că în anul 1936, tot pe malul stîng al
Oltului, în nisipărie, atunci proprietatea lui Lehel
Pap, au fost descoperite încă alte fragmente de vase
aparţinînd acestei culturi, care se păstrează în colecţia
Muzeului din Sf. Gheorghe sub nr. de inv.
8652-8657. Din aceste fragmente s-au întregit 6 vase
şi din restul fragmentelor s-au putut stabili încă cîteva
forme de vase.
Nu avem nici o informaţie despre împrejurările
în care au fost găsite vasele. După toată probabilitatea
aparţin unei locuinţe sau unei gropi. În continuare
dăm descrierea materialului ceramic descoperit.
Ceramica după pastă se împarte în două categorii:
I, vase folosite pentru uz comun şi II, vase lucrate mai
XVI/1, 1965, 634; I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung
in Rumänien, BerBKG, 22, 1933, 4.
2
A. Székely Nemzeti Múzeum Értesítője, III, 1902, 10-17.
28