JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

More documents

Recommendations

Info

Zoltán Székely: Lucrări alese La Leţ-Várhegy bastioanele din toate colţurile cetăţii sînt triunghiulare, cu laturile arcuite, nu drepte, ca la burgul de la Menzberg. Dimensiunile cetăţii medievale, cu incinta de piatră, sînt 60 × 60 m. Şanţurile, largi şi adînci, aparţin fortificaţiei medievale cu incinta de piatră. Cu privire la cetatea Leţ-Várhegy, există şi unele date istorice. Pe această movilă – după un document din anul 1353 – a fost o cetate regală făcută contra păgînilor şi pecinegilor. 39 („Castrum Waarheghij finitum ad reprimendos paganos et Pichenetos per Siculos ab olim ex iussu diuorum regum bone memorie extructum...”). Această cetate a fost făcută în sec. XIII, dar a încetat să fie posesiunea regelui maghiar în sec. XV. 40 Se poate presupune că urmele construcţiei de lemn, descoperite în cursul săpăturii, aparţineau acestei cetăţi regale. În sec. XVI, cetatea Leţ-Varhegiu, ca şi cetatea de la Gurghiu (Görgényvára) sau cetatea de la Odorhei (Udvarhely), era o cetate a principelui Transilvaniei. Se crede că această cetate avea porecla Székelybánja („Secuiul se căieşte”) şi a fost construită de principele Transilvaniei, Ion Sigismund, în urma răscoalelor secuilor, din anul 1562. În anul 1564 comandantul cetăţii era Gavril Pekri care s-a purtat crunt cu secuii. 41 Se cunoaşte numele comandanţilor cetăţii, pînă la anul 1590. 42 În anii 1597 şi 1599 un consilier al principelui, Pongrác Senyei era comandant în cetatea Leţ-Varhegiu. Acest fapt dovedeşte că cetatea era ocupată de armata principelui Transilvaniei. În anul 1601 cetatea se află în posesiunea lui Toma Csomortáni. Principele Gavril Bethlen a donat în 1617 cetatea Leţ-Várhegy, împreună cu moşia ţinînd de această cetate, lui Gheorghe Mikó. În sec. XVII, în anul 1675, cetatea era în proprietatea familiei conţilor Nemes. 43 Cetatea ajunge în sec. XIX în posesiunea familiei baronului Szentkereszty. Cu ocazia expediţiei lui Mihai-Vodă Viteazul, secuii răsculaţi în anul 1599 au dărîmat această cetate, împreună cu cetatea din Odorhei. 44 După omorîrea lui Mihai Viteazul, adunarea secuilor de la Leţ (4 noiembrie 1600) a hotărît ca cetatea să fie refăcută de însuşi poporul secuiesc din judeţele Ciuc şi Treiscaune. Însă, după toată probabilitatea, cetatea n-a fost refăcută. La latura de vest a cetăţii se găsesc rămăşiţele zidurilor castelului conţilor Nemes. Pe schiţa lui Orbán, pe latura de vest a cetăţii, se văd zidurile unei clădiri. Aceste ziduri n-au fost găsite în cursul săpăturii din anul 1949; în 39 Székely Oklevéltár, I, 62, n. 3, 273, n. 2. 40 B. Orbán, op. cit., 161; Székely Oklevéltár, II, 1876, 177, III, 1890, 35. L. Szádeczky-Kardoss, A székely nemzet története és alkotmánya, 1927, 42, 277, 279-81. 41 Székely oklevéltár, V, 1896, 112, 114, 120, 146, 147. 42 B. Orbán, op. cit., 161; Székely oklevéltár, V, 1897, 352-353; L. Szádeczky-Kardoss, op. cit., 281. 43 L. Szádeczky-Kardoss, op. cit., 1927, 264, 281. schimb, alte rămăşiţe de ziduri – care nu figurează la Orbán – au fost găsite pe latura de sud. După dărîmarea din 1599 a cetăţii, ruinele acesteia au fost folosite de baronii Szentkereszty pentru clădirea unei fabrici de spirt şi pentru clădirile unei ferme. Din această cauză, zidurile au dispărut de pe suprafaţa pămîntului; numai la o mare adîncime a rămas temelia zidului cetăţii medievale. Concluziuni Materialul descoperit la Leţ-Várhegy, în cursul săpăturii din anul 1949, a dat rezultate noi şi a rezolvat o problemă discutată de mult: a existat sau nu un castru roman pe acest teritoriu? S-a putut constata, anume, că pe teritoriul movilei pe care s-au găsit ruinele unei cetăţi cu zid de piatră, au existat mai multe aşezări omeneşti aparţinînd grupelor de cultură de tip Criş, Boian A şi Ariuşd. Însă urmele culturii de tip Ariuşd, cu ceramică pictată, au fost găsite în mod foarte răzleţ. Materialul descoperit – ceramică plastică şi alte obiecte găsite în cursul săpăturii – este puţin; însă tot acest material prezintă caracteristicile culturii de ceramică nepictată şi pictată de tip Ariuşd. Înainte de această cultură cu ceramică polichromă de tip Ariuşd a fost în această regiune o cultură cu ceramică nepictată şi pictată în două culori: la aceasta din urmă, faţă de culoarea roşie dominantă, culorile neagră şi albă au numai un rol secundar. Culorile albă şi neagră numai pentru decorare. Cultura cu ceramică astfel pictată ţine de grupa civilizaţiei cunoscute din Ungaria (Körös) din Starčevo 45 şi din Vinča. 46 Materialul de ceramică nepictată şi pictată din acestă grupă aparţine civilizaţiei Criş, care e contemporană cu stratul de jos al culturii Vinča. 47 Acest strat de cultură poartă pe el şi caracteristica culturii Boian A şi Glina III. 48 Viaţa acestei aşezări omeneşti a durat pînă la epoca de aramă (civilizaţie Schneckenberg) şi a luat sfîrşit odată cu încetarea activităţii în celelalte staţiuni contemporane de pe valea Oltului. Alte urme de aşezare omenească, din perioada de barbarie a societăţii omeneşti pînă în timpul orînduirii sclavagiste, afară de un fragment de vas din epoca Hallstatt (fig. 12/8) n-au fost găsite. Urme din timpul stăpînirii imperiului sclavagist roman sînt foarte puţine. Numai cîteva fragmente de vase au fost descoperite în 44 M. Vassits, Die Datierung der Vincaschicht, Praehistorische Zeitschrift, III, Berlin, 1911, 127. 45 J. Banner, Hódmezővásárhely története a honfoglalás koráig, 1940, 30, n. 37. 46 F. Tompa, 25 Jahre Urgeschichtsforschung in Ungarn 1912- 1936, BerRGK, 24-25, 1937, Extras 47. 47 J. Nestor, op. cit. 48 M. Ackner, op. cit. 22
Săpăturile din anul 1949 la Leţ-Varhegiu (Trei-Scaune) cursul săpăturii. Aceste fragmente de vase sînt fragmentele urnelor funerare găsite în morminte de incineraţie. Astfel de urne funerare au fost amintite şi de Ackner. 49 În secţiunile executate, s-a văzut clar că pe teritoriul cetăţii Leţ-Várhegy n-a existat nici un castru roman, nici o staţiune civilă din timpul stăpînirii romane. Toţi cercetătorii, care au susţinut această părere şi în trecut şi în prezent, au greşit. Forma pătrată a cetăţii medievale, precum şi cîteva fragmente de urne de factură provincială romană, provenite din înmormîntări de incineraţie, au înşelat pe cercetătorii acestui teritoriu. Incinta de piatră, cu bastioanele la colţuri, precum şi obiectele găsite din timpul feudalismului (fig. 13/18, 21-22) arată clar că aici era o cetate cu documente istorice scrise, dar şi prin săpătura arheologică din anul 1949. 49 Resturile de înmormîntare de incineraţie sînt în legătură probabil cu populaţia romană sau romanizată din aşezarea civilă sau militară care a fost în teritoriul satului Boroşneu Mare, aflat la o distanţă de 3-4 km de Várhegy. 23
Page 4 and 5: Zoltán Székely: Lucrări alese Re
Page 7 and 8: Cuvînt înainte Cuvînt înainte E
Page 9: Zoltán Székely (1912-2000)
Page 12 and 13: Zoltán Székely: Lucrări alese Fi
Page 15 and 16: Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 21: Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 25 and 26: păstrate în grămezi la colţuril
Page 27 and 28: voltării culturii Criş în aşeza
Page 29 and 30: fin. Pasta ambelor categorii are ci
Page 31 and 32: Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 33 and 34: 12), foarte frecvent este decorul f
Page 35 and 36: Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 37 and 38: de vas de culoare brună e făcut d
Page 39 and 40: Grupa C, fragment de vas cu decor p
Page 41 and 42: de 20 cm era un strat de cultură g
Page 43 and 44: ars roşu, intercalîndu-se între
Page 45 and 46: Rezultatele săpăturilor din anul
Page 47 and 48: Primul tranşeu săpat în direcţi
Page 49 and 50: lung de aproape 8 m, larg de 2,5 m
Page 51 and 52: 22. Fragment de buză a unui vas î
Page 53 and 54: 18. Fragment de vas, din pastă por
Page 55 and 56: 19/1-3, 21/6, 20/5-6), sînt cunosc
Page 57 and 58: Descoperiri din neoliticul tîrziu
Page 59 and 60: Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 61 and 62: Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 63 and 64: Cetăţi din epoca bronzului în ju
Page 65 and 66: Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 67 and 68: populaţii, fapt dovedit de profilu
Page 69 and 70: Cetăţi pe promontoriul munţilor
Page 71 and 72: două brăţări de bronz cu diamet
Page 73 and 74:
Acest fapt este dovedit şi de aşe
Page 75 and 76:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 77 and 78:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 79 and 80:
Contribuţii la dezvoltarea culturi
Page 81 and 82:
luri orizontale, iar pe pîntece cu
Page 83 and 84:
Contribuţie la cronologia epocii b
Page 85 and 86:
Purtătorii acestei culturi s-au su
Page 87 and 88:
scheletului de sex bărbătesc era
Page 89 and 90:
Contribuţii la cunoaşterea epocii
Page 91 and 92:
pierea comunei Şoimeni (vechea den
Page 93 and 94:
următoarele forme: 1, un vas mare
Page 95 and 96:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 97 and 98:
* Prezentarea culturii materiale a
Page 99 and 100:
Materialul ceramic hallstattian, î
Page 101 and 102:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 103 and 104:
În privinţa căii de pătrundere
Page 105 and 106:
Fapt important este că s-a stabili
Page 107 and 108:
d) Brăţară de bronz, cu capetele
Page 109 and 110:
Contribuţii la cultura dacilor în
Page 111 and 112:
Noi tezaure dacice descoperite în
Page 113 and 114:
20 MCA, II, 1956, 357, fig. 87/1; 4
Page 115 and 116:
lierul de la Peteni este încă un
Page 117 and 118:
Tezaurul monetar de la Hilib, jude
Page 119 and 120:
Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Δ
Page 121 and 122:
O veche descoperire monetară din j
Page 123 and 124:
Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 125 and 126:
Fig. 2/7. Calapod de lustruit pentr
Page 127 and 128:
frigări, a cărei coadă à douill
Page 129 and 130:
[Anexă] Tezaurul dacic de la Şiml
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
dar la care întregirea ultimei lit
Page 137 and 138:
vite cu reserve. 20 În 1957 s-a de
Page 139 and 140:
I BRAC(araugustanorum). Ştampila c
Page 141 and 142:
dacic şi din epoca romană. La cap
Page 143 and 144:
şanţuri paralele, în direcţia N
Page 145 and 146:
uza îngroşată, iar la unele marg
Page 147 and 148:
Castrul roman de la Olteni lectură
Page 149 and 150:
Castrul roman de la Olteni. Noi rez
Page 151 and 152:
Săpăturile din anul 1943 În afar
Page 153 and 154:
Secţiunea în pardoseala absidei a
Page 155 and 156:
din care a fost făcut. 7 După coa
Page 157 and 158:
Pannonia altarele ridicate acestui
Page 159 and 160:
interne şi a atacurilor popoarelor
Page 161 and 162:
Vas făcut cu mîna, din pastă por
Page 163 and 164:
degete apăsate în jurul fundului.
Page 165 and 166:
văzute cu cîte un tub. Acestea nu
Page 167 and 168:
2. Fragment de ulcior avînd sub gu
Page 169 and 170:
Sondajul III Perpendicular pe şan
Page 171 and 172:
Dintre fragmentele de străchini, u
Page 173 and 174:
1. Vase făcute cu mîna, din past
Page 175 and 176:
mîna din pastă poroasă; 2. vase
Page 177 and 178:
plăci formînd mînerul, au formă
Page 179 and 180:
3. Strachină de tehnică superioar
Page 181 and 182:
îu, pe care se află inventarul un
Page 183 and 184:
tő) sau sub margine, pe gît, e ap
Page 185 and 186:
omane deja săpate, de la: 1. Breţ
Page 187 and 188:
) Fier Din fier sînt făcute unelt
Page 189 and 190:
ea acestei probleme. Cercetătorii
Page 191 and 192:
În şanţul de apărare din margin
Page 193 and 194:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 195 and 196:
Contribuţii la cultura slavă în
Page 197 and 198:
număr mai mare în nivelul de jos
Page 199 and 200:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 201 and 202:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 203 and 204:
pe buză şi pe umăr. Dimensiunile
Page 205 and 206:
Cuţitele de fier găsite sînt fra
Page 207 and 208:
Aşezări din sec. VII-VIII în baz
Page 209 and 210:
Bordeiul 11, de formă aproape păt
Page 211 and 212:
nord-estic al bordeiului (fig. 11/8
Page 213 and 214:
Bordeiul 4, de formă pătrată, f
Page 215 and 216:
Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 217 and 218:
al vasului este evident (fig. 5/B 4
Page 219 and 220:
Bordeiul nr. 13, amplasat la nord d
Page 221 and 222:
0,165 m; diametrul fundului: 0,168
Page 223 and 224:
getele, corpul bombat şi fundul pl
Page 225 and 226:
Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 227 and 228:
Pentru prima dată, astfel, în sud
Page 229 and 230:
arhaic, reprezentînd orizontul cul
Page 231 and 232:
M 9 Copil la -0,50 m, lungimea păs
Page 233 and 234:
) schelet deranjat. M 87 Bărbat la
Page 235 and 236:
M 164 Copil la -0,68 m, orientat S-
Page 237 and 238:
M 228 Copil la -0,96 m, orientat V-
Page 239 and 240:
Elemente bizantine în inventarul n
Page 241 and 242:
Contribuţii la problema fortifica
Page 243 and 244:
Bálványos, conducerea lucrărilor
Page 245 and 246:
piatră s-ar fi putut întîmpla to
Page 247 and 248:
epoci anterioare, sprijină datarea
Page 249 and 250:
pul lui Hadrian castrele erau const
Page 251 and 252:
am făcut un şanţ, lărgind în c
Page 253 and 254:
acest fapt ne îndeamnă ca să-l d
Page 255 and 256:
Cimitirul şi biserica datînd din
Page 257:
Abrevieri Abrevieri ActaArchHung =
show all

JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?