JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN COMUNA ŞOROŞTIN
Direcţiunea Muzeului Raional din Mediaş a aflat
că în teritoriul comunei Şoroştin (rai. Mediaş, Reg.
Stalin), se găsesc fragmente de vase preistorice, dintre
care unele fragmente au ajuns în colecţia Muzeului
din Blaj. Pentru identificarea locului de provenienţă
a acestor fragmente, Constantin Coroş, directorul,
şi Emil Szuchy M., asistentul Muzeului din Mediaş,
întovărăşiţi de cel care semnează aceste rînduri, s-au
deplasat în ziua de 26 mai 1952 la Şoroştin.
În sat, din lămuririle date de tovarăşii învăţători,
I. Şuşcă, I. Urdă, s-a constatat că aceste fragmente de
vase, care se găsesc în Muzeul din Blaj, au fost găsite
pe culmea unui deal care se află în hotarul satului şi
este numit de săteni: Chiciora. În acest loc, cei doi
învăţători au făcut cu ajutorul elevilor „sondaje” în
care au găsit urme de vetre şi fragmente de vase de
lut. Literatura de specialitate, după comunicarea lui
Schroller, ţine în evidenţă că în Şoroştin au fost găsite
fragmente de vase preistorice Linsenkeramik, 1 iar
Muzeul Brukenthal din Sibiu păstrează din timpul
sciţilor un vîrf de săgeată din bronz. 2
Afară de acestea, de la Şoroştin sînt cunoscute şi
pietre cu inscripţii din timpul stăpînirii romane în
Dacia. 3 Despre aşezarea omenească de pe dealul Chiciora
însă nu avem nici o indicaţie la nici un autor.
Dealul Chiciora se găseşte spre răsărit de Şoroştin,
între Şeica Mică şi Ţapu (fig. 1). Pe vîrful acestui
deal e un platou oval, diametrul căruia în direcţia
N–S e cca. 60 m şi în direcţia E–V 30 m. Partea
apuseană a platoului e întărită cu valuri şi şanţuri,
în forme de terase, iar în celelalte părţi panta e destul
de abruptă. În terasa superioară s-au văzut cîteva
gropi care erau urmele cercetătorilor de comori.
În aceste gropi s-au putut observa urme de arsură,
urme de vetre şi s-au adunat cîteva fragmente de
vase, care servesc ca bază pentru stabilirea epocii căreia-i
aparţine această aşezare omenească.
Fragmentele de vase adunate din aceste gropi sînt
făcute din pastă impură, necomplect arsă, grosimea pereţilor
e de 1-0,5 cm, sînt de culoare brună, cărămizie
şi sînt făcute cu mîna. Un mic fragment de vas de culoare
cărămizie e decorat cu decoraţie de incizie dreptunghiulară
aşezată în două rînduri. Acest fragment de
vas e pictat în două culori, alb şi roşu (pl. I, 8).
Unele fragmente sînt decorate cu linii incizate
verticale (pl. I, 6, 10, 12) sau cu o bandă umplută cu
liniuţe verticale (pl. I, 2-3). Trei fragmente de vase
aparţin din grupa aşa-zisă „Furchenstichkeramik”
(pl. I, 4-5, 11), dintre care ultimul fragment e deformat
din cauza arderii secundare. Fragmente de vase,
cu buza întoarsă în afară, sînt decorate cu urme de
degete (pl. I, 6-7), cu linii incizate sau sînt fără decoraţie
(pl. I, 1). În urma unei cercetări ulterioare
a lui Emil Szuchy M., au ajuns în colecţia Muzeului
din Mediaş încă cîteva fragmente de vase. Pe un
fragment de vas, făcut din pastă bună, bine arsă, ca
decoraţie se află o dungă lată de 1 cm, de culoare
brună (pl. II, 3). Pe un fragment de vas mare, făcut
din aceeaşi calitate de pastă, ca decoraţie se află
o bordură de împunsături (pl. II, 4). Fragmente de
vase nevopsite, decorate cu împunsături, sînt făcute
din pastă impură şi mediocru arsă, iar buza lor e
dreaptă (pl. II, 6). Sînt decorate cu inciziuni pătrate
(pl. II, 7) sau cu liniuţe (pl. II, 8). A mai fost găsită
şi o toartă lată de 4,5 cm, a unui vas bine ars (pl. II,
8). Sub buza unui vas mic, făcut din pastă bună şi
bine arsă, e o decoraţie de „Furchenstich” în formă
triunghiulară. Acest vas are o înălţime de 5,5 cm, iar
diametrul fundului 3,5 cm (pl. II, 9).
În apropierea satului Şoroştin, de la Şeica Mică
sînt cunoscute fragmente de vase pictate: 4 un frumos
suport de vas pictat e în colecţia Muzeului din
Mediaş, găsit la Şeica Mică (fig. 2) şi două fragmente
de vase găsite la Proştea Mare (pl. II, 1-2). Suportul
* Din activitatea ştiinţifică a Muzeului Raional Mediaş, Nr. 1,
1953 mai, 3-8, 17. (Textul s-a publicat alături integral atît în
limba germană, cît şi în limba maghiară.)
1
H. Schroller, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbürgens, 1933,
75, nr. 42; M. Roska, Erdély Régészeti Repertóriuma, I, 1942,
251, 81.
2
M. Roska, op. cit.; K. Horedt, Die vorgeschichtliche und römische
Abteilung des Baron Brukenthalischen Museums, Mitteilungen
aus dem Baron Brukenthalischen Museums, IX/X, 1934,
109, nr. 54.
3
M. Ackner, Die römischen Inschriften in Dacien, 1865, 171,
2; K. Gooss, Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens,
1876, 109.
4
H. Schroller, op. cit., pl. 22, 3-4; J. Nestor, Der Stand der
Vorgeschichtsforschung in Rumänien, BerBKG, 22, 1933, 54,
pl. 3, 5, 8.
36