JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
concave (fig. 15/1). Lama se subţiază pentru a forma
placa mînerului în formă de triunghi; are trei găuri,
pentru niturile trebuind să fixeze plăselele. Creasta
lamei se continuă pînă la adîncitura din mijloc.
Marginile plăcii de înmănuşare sînt subţiri, dar fără
tăiş. Arama, de culoare roşie, e acoperită cu un strat
gros de patină verde deschis. Tăişurile sînt ascuţite
pe amîndouă părţile. Pumnalul a fost turnat şi apoi
placa a fost ciocănită pe margine, către tăişuri.
În stratul de cultură tip Ariuşd nu s-au găsit vase
întregi. Se poate însă stabili, după cîteva fragmente
scoase la iveală, că formele vaselor găsite în statul de
cultură de tip Ariuşd sînt la fel ca şi cele din staţiunile
preistorice de la Ariuşd şi Olteni. Pentru vasul pictat
(fig. 7/1), analogia rezultă din materialul de la Olteni; 10
pentru vasul din fig. 10/2 la cel din Ariuşd. 11 Pentru
stabilirea decoraţiei vaselor, servesc rămăşiţele de vase,
cu ornamente fragmentare pe ele. Aceste fragmente,
însă, sînt suficiente ca să se poată stabili că vasele au
fost decorate cu ornamente geometrice, formate din
linii paralele, spirale, cercuri şi puncte. Culorile dominante
în pictură erau cea albă şi cea brun-roşie, încadrată
de o linie neagră. Pasta acestor fragmente de vase
e pură şi bine arsă, ca si pasta vaselor din staţiunile de
la Ariuşd şi Olteni. Fragmentele de vase nepictate sînt
făcute tot din pastă pură, bine arsă, avînd aceleaşi forme
ca vasele din celelalte staţiuni cu ceramică pictată
din fostul judeţ Treiscaune. Fragmentele de lingură
pictată se deosebesc de cele găsite la Ariuşd şi Olteni,
prin aceea că sînt mai late (4 cm), mai groase (1,5 cm)
şi au o creastă mediană (fig. 13/13, 17).
Din grupa I fac parte fragmente de vase cu buză
dreaptă, făcute din pastă pură, arse în mod mediocru
şi pictate în culoare brun-roşu (fig. 8/3-9). Unele
dintre aceste fragmente sînt decorate cu ornamente
de linii în culoare albă sau neagră (fig. 83-82). Un
fragment de fund de vas descoperit e decorat cu un
ornament de fîşie pictată în culoare brun lucitor (fig.
12/10). Analogia pentru aceste fragmente cu buză
dreaptă e cunoscută din staţiunile preistorice de la
Sesklo şi Dimini. 12 Pentru fragmentele de vase pictate
în culoare roşie şi albă (fig. 8/3, 6-9) şi pentru
10
Idem, Les Types de vases peints d’Ariusd (Erősd), Dacia, I,
1924, pl. II, 10.
11
X. Tsountas, Ai proistorikai akropoleis Dimeniou kai Sesklou,
1908, pl. 7, 2, 3a-b.
12
Ibidem, pl. 8, 12, pl. 15, 5, pl. 26, 1.
13
V. Gordon Childe, Schipenitz: a Late Neolithic station with
painted pottery in Bukowina, Journal of the Royal Anthropologycal
Institute, VIII, July-Dec., 1923, fig. 6-10, 25.
14
F. László, în Dolg, II, op.cit., fig. 23.
15
M. Roska, A Torma Zsófia gyűjtemény, 1941, pl. LXXXIX, 13.
16
X. Tsountas, op. cit., fig. 72-73.
17
J. Banner, Das Tisza–Maros–Körös-Gebiet bis zur Entwicklung
der Bronzezeit, 1942, pl. XXVI, 6, 7.
cele pictate pe fond roşu cu ornamente de culoare
neagră, analogia poate fi găsită în tot materialul secţiunilor
de la Sesklo şi Dimini. 13 Pictura în culoare
neagră, pe fond roşu, se găseşte şi la staţiunea preistorică
de la Sipeniţ. 14 Vasele din fig. 10/5-6, decorate
cu o linie albă pe un fond brun-roşu, stabilesc,
în ce priveşte forma lor, analogie cu vasele găsite
la Olteni 15 şi la Turdaş; 16 singura deosebire este ca
unul dintre aceste vase are sub buză butoni perforaţi
orizontal. În secţiunea I, la o adîncime de 2,3
m, au fost găsite 2 vase, un vas miniatur şi un vas
mare (fig. 10/3-4, 14/1-2), făcute din pastă pură, de
culoare brun deschis. Pentru vasul mai mare, se găseşte
analogia în materialul staţiunii de la Sesklo 17
şi în Ungaria în materialul de cultură Criş. 18 Tot de
această grupă ţine un vas găsit fragmentar (fig. 14/3)
în secţiunea III, la o adîncime de 1,55 m şi la o distanţă
de 7,5 m de zidul vestic al cetăţii medievale.
Pentru fragmentele de vase decorate cu ornamente
de incizie (fig. 8/10-11, 13, fig. 9/1-7) analogia e cunoscută
din materialul staţiunii de la Turdaş, 19 de la
Vădastra, în Ungaria de la Szentes-Nagyhegy, Szentes-Nagytőke
20 şi aparţin culturii Criş. Fragmentele
de vase din fig. 8/12, 14-15, fig. 9/8-9, cu aşa-numite
ornamente „Kerbschnitt Kanale”, sînt cunoscute de
la Sf. Gheorghe 21 , de la staţiunea Boian. Fragmentul
de vas din fig. 12/8 arată analogie cu vasul găsit la
Staţiunea de la Sălcuţa. 22 Dintre fragmentele de vase
din grupa I, sînt caracteristice nişte vase cu picior cilindric
(fig. 13/7-8, 10, 14). Unele dintre acestea sînt
compacte şi sînt împărţite prin canale în patru părţi
(fig. 13/15). Fundul vasului propriu-zis e închis şi
despărţit printr-un picior. Diametrul de jos al piciorului
e mai lat ca mai sus. Partea de picior a vasului
are o înălţime de 4-7 cm. Nu se poate stabili forma
exactă a corpului vasului, fiindcă nu s-au găsit din el
decît fragmente disparate. Prin urmare, cu toate că
aceste fragmente arată oarecare asemănări cu vasele
aşa-numite „Steckdose” sau „Steckgefässe”, descoperite
nu numai pe teritoriul Bulgariei, dar şi pe teritoriul
Republicii Populare Române, 23 cu siguranţă
că nu se poate dovedi că sînt fragmentele unor vase
18
M. Roska, op. cit., fig. XX/1-2.
19
I. Kutzián, A Körös-kultúra (DissPann, ser. II, nr. 23), 1944, pl.
XVII, 15-16, 19, 20, pl. XVIII, 8.
20
J. Nestor, Zur Chronologie der rumänischen Steinkupferzeit,
Praehistorische Zeitschrift, XIX/3-4, 1928, fig. 8/1-3.
21
I. Andrieşescu, Des Survivances paléolithiques dans le milieu
néolithique de la Dacie, Bulletin de la Section Historique. Academie
Roumaine, XV, 1929, pl. 1.
22
V. Dumitrescu, Betrachtungen über „Steckdosen” die rumänisch-bulgarischen
Boian A-Kultur, Wiener Prähistorische
Zeitschrift, XXIII, 1936, 142, n. 3.
23
I. Kutzián, op. cit. pl. XV, 2, pl. L, 2.
20