JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

de vas de culoare brună e făcut din pastă bună, bine
arsă. În partea de jos e decorat cu triunghiuri negre,
cu două şiruri de linii în formă de zig-zag, cu şase
linii circulare şi încă două şiruri de linii în formă
de zig-zag. Sub buză decoraţia e închisă cu şapte linii
circulare, pe buză liniuţe oblice, iar înăuntru o
linie orizontală groasă de 1 cm formează decoraţia
suportului. Suportul e înalt de 40 cm, buza e lată
de 3 cm, puţin răsfrîntă în afară, diametrul părţii
de sus e 11 cm, a celei de jos de 24 cm. Fragmentele
de vase găsite la Proştea Mare sînt făcute din pastă
bună, bine arsă, cu o grosime de 1 cm, cu buza puţin
răsfrîntă în afară. Sînt decorate cu triunghiuri, făcute
din linii negre şi din meandre. Interiorul buzei e
decorat cu linii oblice. Aceste fragmente de vase şi
suporul de vas aparţin în grupa de ceramică pictată
din vestul R. P. R.-ului, care e în legătură cu cultură
Turdaş–Dimini 5 şi a păstrat unele motive decorative
din civilizaţia Criş din R. P. R., care e înainte de
civilizaţia de la Ariuşd. 6 Decoraţia cu triunghiuri cu
grilaj pe fundul vasului pictat cu o singură culoare o
cunoaştem din civilizaţia Criş 7 şi din civilizaţia Cucuteni,
din faza A-B. 8 Fără o stratigrafie exactă nu se
poate stabili ce legătură are această cultură cu civilizaţia
de la Ariuşd, fiindcă avem foarte puţin material
de comparaţie la dispoziţie. Pe baza pastei şi a tehnicii
decorative a trebuit să fi existat concomitent cu
civilizaţia Ariuşd–Protocucuteni.
Fragmentele de vas pictat găsite la Chiciora ne determină
să punem începutul acestei aşezări omeneşti
în epoca neolitică a comunei primitive, aparţinînd
în grupa civilizaţiei de ceramică pictată din vestul
R. P. R.-ului, a cărei cronologie încă nu este sigură.
9 Fragmentul de vas, care e decorat cu o dungă
de culoare brună pe fondul natural al pastei vasului,
arată că această aşezare e în legătură cu civilizaţia de
la Ariuşd, fiindcă un fragment de vas astfel pictat a
fost găsit şi la Leţ-Varhegiu (Muzeul Sf. Gheorghe,
Nr. de inventar 3928 (pl. I, 9) de unde afară de vase
trichrome a mai fost găsit un fragment de vas de tip
Cucuteni A-B şi un alt fragment de Cucuteni B. 10
Schroller vorbeşte şi de ceramica decorată cu
linte, găsită la Proştea Mare. 11 Fragmentele de vase
cu decoraţii incizate şi cu buzele întoarse în afară,
găsite la Şoroştin, aparţin unei perioade mai noi.
Analogia cea mai exactă pentru fragmente tot de
ceramică cu decoraţia „Furchenstich”, precum şi
5
J. Nestor, op. cit., 54.
6
Székely Z., în Materiale şi cercetări de istorie veche a României,
1951, fig. 8, 3, 19.
7
Székely Z., op. cit., 19.
8
H. Schmidt, Cucuteni, 1932, pl. 11, 6.
9
J. Nestor, op. cit., 19.
10
Székely Z., op. cit., fig. 8/1-2.
11
H. Schroller, op. cit., 75, nr. 55; 54, nr. 10.
Cercetări arheologice în comuna Şoroştin
pentru fragmente de vase cu buza dreaptă, decorate
cu linii incizate, o găsim la materialul ceramic
găsit la Vladhaza. 12 Reinerth numeşte această cultură
Linsen- und Furchenstichkeramik, Aichbühler
Kultur, şi crede că aparţine sfîrşitului epocii neolitice.
13 Schroller o aşează cronologic la sfîrşitul epocii
neolitice şi la începutul epocii eneolitice. 14 După
Nestor, aparţine sfîrşitului epocii neolitice, eventual
începutul epocii bronzului. 15 Prox, care s-a ocupat
cu cultura Tei în teritoriul Ţării Bîrsei, constată că
cultura cu Furchenstichkeramik e contemporană cu
cultura Schneckenberg–Glina III şi durează şi în
prima parte a epocii bronzului. 16 Ceramică decorată
cu Furchenstich se găseşte şi la materialul de la Wietenberg.
17 Astfel de decoraţie, ce se găseşte la vasul
de la Şoroştin, se află şi pe un fragment de vas de la
Wietenberg (pl. II, 10) şi pe fundul unei străchini în
partea ei interioară, în formă de cruce. Această decoraţie
indică că civilizaţia Wietenberg a început la
sfîrşitul neoliticului sau la începutul epocii de bronz.
Un vas cu două torţi cu creastă, care a fost găsit la
Sighişoara în aşezarea de la Wietenberg, arată că
mai durează această civilizaţie şi în epoca bronzului
tîrzie sau chiar la începutul primei vîrste a fierului.
Vasul are o culoare brună, buza e puţin răsfrîntă în
afară, la umăr e puţin bombat şi are un fund plat.
Înălţimea vasului e de 11 cm. Diametrul vasului, al
buzei e de 13 cm, iar al fundului de 17 cm. Grosimea
pereţilor e de 0,5 cm (fig. 3).
Aşezarea omenească de la Şoroştin a încetat
probabil să mai existe, după cum arată acest fapt
– materialul ceramic găsit –, la începutul epocii
bronzului, cînd începe la Sighişoara civilizaţia de
la Wietenberg, în al cărei material ceramic în mod
sporadic se găseşte ornamentaţia Furchenstich, care
se află şi la Şoroştin.
Această mică cercetare, executată de colectivul
Muzeului din Mediaş, are ca rezultat că s-a putut
constata existenţa unei aşezări omeneşti încă necunoscute.
Materialul ceramic găsit ne indică o durată
destul de lungă a aşezării, de la începutul epocii neolitice
pînă la începutul epocii de bronz, şi o săpătură
sistematică la Şeica Mică, Proştea Mare şi Şoroştin
ar rezolva multe probleme încă neclare, referitoare
asupra civilizaţiei cu ceramică pictată din mijlocul
Ardealului şi asupra epocii bronzului din întregul
teritoriu al acestui ţinut.
12
Ibidem, pl. 29, 9, 11.
13
H. Reinerth, Siebenbürgen als nordisches Kulturland der jüngeren
Steinzeit, Mannus, VII. Erg., 1929, 198 şi urm.
14
H. Schroller, op. cit., 14.
15
J. Nestor, op. cit.
16
A. Prox, Die Tei-Kultur in Burzenland, Mitteilungen des Burzenländer
Sächsischen Museums, 1940, fig. 1-4, 98-99.
17
H. Schroller, op. cit., pl. 13; pl. 14, 3-6; pl. 11, 7.
37