JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

More documents

Recommendations

Info

Zoltán Székely: Lucrări alese Ungaria de la Orosháza, Rázom, Kardoskút, Bashalom. 76 Materialul ceramic, oalele, precum şi căldările de lut, sînt cunoscute tot din aceste aşezări şi reprezintă forme destul de timpurii, din feudalismul timpuriu. 77 Datarea aşezării în sec. al XII-lea este sprijinită de forma scundă a unui vas întregit şi de fragmentul de căldare de lut, decorată cu linii în val, forme de vase, care nu depăşesc sec. al XII-lea. Un inel de tîmplă, cu capătul în formă de S, găsit lîngă vatra unui bordei distrus, este tot un argument în plus că încadrarea justă a aşezării este sec. XII. [3. Reci.] O aşezare tot din sec. XI-XII a fost descoperită pe malul drept al Oltului, la capătul satului Reci, de unde au ajuns în Muzeu următoarele obiecte: un pinten, un inel de aramă şi o mărgea de sticlă (nr. de inventar 8319–21). În depozit a fost găsit numai pintenul care, prevăzut cu spin pyramidal, prezintă o formă timpurie (fig. 15). Această datare este confirmată şi de săpătura de verificare executată în anul 1957 cînd au fost descoperite şi fragmente de vase caracteristice pentru această epocă. 78 76 I. Holl, Mittelalterarchäologie in Ungarn (1946-1964), Acta- ArchHung, XXII, 1979, 371, fig. 2. 77 I. Méri, Árpád-kori népi építkezésünk feltárt emlékei Orosháza határában (RégFüz, ser. II, nr. 12), 1964, 7, 11, pl. X, 1-2, 4, 6. 78 Z. Székely, în MCA, VI, 1959, 198-199; Z. Hilczerówna, The Din cele relatate mai sus reiese că în sec. XI-XII forma de locuire a populaţiei în sud-estul Transilvaniei a fost bordeiul adîncit în pămînt, cu vatră cu boltă săpată în peretele gropii bordeiului. În secolul al XIV-XV-lea această formă persistă pe lîngă bordeiul cu vatră circulară, aşezată la mijloc. Din sec. al XIV-lea, de la Cernat, este cunoscută şi o altă formă de locuire, casa cu două camere, cu vatră cu gardina într-un colţ, construită la suprafaţa pămîntului. Această ultimă formă de locuire a rămas în secolele următoare forma de locuire obişnuită, după cum dovedesc casele ţărăneşti construite în sec. XVIII- XIX. În ceea ce priveşte cultura materială, ceramica, unelte, bijuterii etc, în cursul secolelor s-au făcut schimbări. La ceramică în sec. XIII-XIV dispar căldările de lut, iar oalele sînt prevăzute cu toarte. Formele se îmbogăţesc, apar căni, ulcioare, cupe etc. Tehnica de confecţionare a ceramicii, în privinţa pastei, arderii şi formelor, se schimbă. În privinţa uneltelor de uz casnic, în inventarul bordeielor figurează mai mult cuţite din fier. Despre prelucrarea metalelor, în primul rînd al fierului şi despre uneltele folosite, ne dă o imagine depozitul de unelte descoperit la Poian în anul 1875, donat muzeului de către Mihály Zonda. 79 Depozitul constă din următoarele obiecte (nr. de inventar 361-369): 1. Sfeşnic de bronz; 2. tîrnăcop de fier mic; 3. tîrnăcop mare din fier; 4. ciocan de fier; 5. bucăţi dintr-un zăvor de fier; 6. cocoşul unei arme; 7. fier de plug (lat); 8. fier de plug (lung); 9. daltă din fier. Dintre aceste piese s-au putut identifica numai patru piese cu siguranţă, care au avut nr. de inventar, acestea sînt următoarele: 1. tîrnăcop mic cu două tăişuri (fig. 31/3), 2. tîrnăcop mare cu un singur braţ (fig. 31/1), 3. ciocan de fier (fig. 31/2), 4. daltă de fier (fig. 31/4). Regretabil este că nu s-au putut identifica brăzdarele de fier, care ar fi putut aduce date concrete la folosirea tipului de plug, folosit în această perioadă. Pe baza formelor de unelte, cronologic se poate încadra în sec. XV-XVI, acest fapt este dovedit de forma tîrnăcopului cel mare, care e identic cu cel descoperit în depozitul de la Mohács. 80 Componenţa uneltelor arată modul de viaţă a populaţiei şi ocupaţiile principale pe care le exercitau, ca agricultura, prelucrarea lemnului etc. Data fabricării uneltelor nu poate să fi fost mai devreme ca sec. XV, iar ascunderea lor în cursul secolului al XVI-lea, cu ocazia frămîntărilor sociale prin care a trecut populaţia secuiască în acest secol. 81 În privinţa obiectelor de artă, bijuteriilor, din această epocă avem foarte puţine descoperiri. Printre acestea sînt cele mai importante figurinele de teracotă (capul unui bărbat, o capră) găsite în oraşul Cristur cu aocazia construcţiilor făcute pe teritoriul oraşului şi cîteva obiecte de artă toreutică, ca aplica de bronz găsită la Cernat. Acest obiect, făcut cu măiestrie, arată gradul înaintat al prelucrării metalelor. Unei perioade mai timpurii, probabil sec. XIIlea, aparţine un disc de bronz de formă rotundă, care a fost găsit la Tinoasa (jud. Covasna), la capătul satului, cu ocazia scoaterii prundişului de pe malul Rîului Negru (fig. 32/1). Piesa aparţine probabil unui sfeşnic. Pe acest loc au mai fost găsite resturi de bordeie, fragmente de vase şi alte obiecte de uz casnic, aparţinînd epocii feudale. Din acestea numai discul a ajuns în colecţia muzeului. Motivele cu care este decorat, semicercuri, puncte, cruci, sînt elemente care se găsesc pe monedele ungureşti timpurii şi chronology of the 10 th -13 th century Polish spurs, Wiadomości Archeologiczne, XXIII, 1956, 203-207. 79 A Székely <strong>Nemzeti</strong> Múzeum Értesítője, I, 1890, 64. 80 A. Kiss, A mohácsi késő-középkori vaseszköz lelet, 1963, fig. 4. 81 L. Demény, Székely felkelések a XVI. sz. második felében, 1976. 252
acest fapt ne îndeamnă ca să-l datăm în sec. al XIIlea (fig. 32/2). Această datare este plauzibilă şi din motivul că în apropierea aşezării în anul 1949, cu ocazia construirii şoselei de beton, a fost găsit un mormînt cu schelet întins pe spate, lîngă care a fost o sabie de tip. sec. XI-XII. Contribuţii la problema fortificaţiilor şi formelor de locuire din sud-estul Transilvaniei Rezultatele acestea, ale unor cercetări răzleţe, sînt numai contribuţii modeste la clarificarea aspectului gradului de dezvoltare economico-cultural-socială a populaţiei din feudalismul timpuriu, pentru cunoaşterea lui mai profundă sînt necesare cercetări mai sistematice şi de mai mare amploare. 253
Page 4 and 5:
Zoltán Székely: Lucrări alese Re
Page 7 and 8:
Cuvînt înainte Cuvînt înainte E
Page 9:
Zoltán Székely (1912-2000)
Page 12 and 13:
Zoltán Székely: Lucrări alese Fi
Page 15 and 16:
Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
păstrate în grămezi la colţuril
Page 27 and 28:
voltării culturii Criş în aşeza
Page 29 and 30:
fin. Pasta ambelor categorii are ci
Page 31 and 32:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 33 and 34:
12), foarte frecvent este decorul f
Page 35 and 36:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 37 and 38:
de vas de culoare brună e făcut d
Page 39 and 40:
Grupa C, fragment de vas cu decor p
Page 41 and 42:
de 20 cm era un strat de cultură g
Page 43 and 44:
ars roşu, intercalîndu-se între
Page 45 and 46:
Rezultatele săpăturilor din anul
Page 47 and 48:
Primul tranşeu săpat în direcţi
Page 49 and 50:
lung de aproape 8 m, larg de 2,5 m
Page 51 and 52:
22. Fragment de buză a unui vas î
Page 53 and 54:
18. Fragment de vas, din pastă por
Page 55 and 56:
19/1-3, 21/6, 20/5-6), sînt cunosc
Page 57 and 58:
Descoperiri din neoliticul tîrziu
Page 59 and 60:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 61 and 62:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 63 and 64:
Cetăţi din epoca bronzului în ju
Page 65 and 66:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 67 and 68:
populaţii, fapt dovedit de profilu
Page 69 and 70:
Cetăţi pe promontoriul munţilor
Page 71 and 72:
două brăţări de bronz cu diamet
Page 73 and 74:
Acest fapt este dovedit şi de aşe
Page 75 and 76:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 77 and 78:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 79 and 80:
Contribuţii la dezvoltarea culturi
Page 81 and 82:
luri orizontale, iar pe pîntece cu
Page 83 and 84:
Contribuţie la cronologia epocii b
Page 85 and 86:
Purtătorii acestei culturi s-au su
Page 87 and 88:
scheletului de sex bărbătesc era
Page 89 and 90:
Contribuţii la cunoaşterea epocii
Page 91 and 92:
pierea comunei Şoimeni (vechea den
Page 93 and 94:
următoarele forme: 1, un vas mare
Page 95 and 96:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 97 and 98:
* Prezentarea culturii materiale a
Page 99 and 100:
Materialul ceramic hallstattian, î
Page 101 and 102:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 103 and 104:
În privinţa căii de pătrundere
Page 105 and 106:
Fapt important este că s-a stabili
Page 107 and 108:
d) Brăţară de bronz, cu capetele
Page 109 and 110:
Contribuţii la cultura dacilor în
Page 111 and 112:
Noi tezaure dacice descoperite în
Page 113 and 114:
20 MCA, II, 1956, 357, fig. 87/1; 4
Page 115 and 116:
lierul de la Peteni este încă un
Page 117 and 118:
Tezaurul monetar de la Hilib, jude
Page 119 and 120:
Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Δ
Page 121 and 122:
O veche descoperire monetară din j
Page 123 and 124:
Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 125 and 126:
Fig. 2/7. Calapod de lustruit pentr
Page 127 and 128:
frigări, a cărei coadă à douill
Page 129 and 130:
[Anexă] Tezaurul dacic de la Şiml
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
dar la care întregirea ultimei lit
Page 137 and 138:
vite cu reserve. 20 În 1957 s-a de
Page 139 and 140:
I BRAC(araugustanorum). Ştampila c
Page 141 and 142:
dacic şi din epoca romană. La cap
Page 143 and 144:
şanţuri paralele, în direcţia N
Page 145 and 146:
uza îngroşată, iar la unele marg
Page 147 and 148:
Castrul roman de la Olteni lectură
Page 149 and 150:
Castrul roman de la Olteni. Noi rez
Page 151 and 152:
Săpăturile din anul 1943 În afar
Page 153 and 154:
Secţiunea în pardoseala absidei a
Page 155 and 156:
din care a fost făcut. 7 După coa
Page 157 and 158:
Pannonia altarele ridicate acestui
Page 159 and 160:
interne şi a atacurilor popoarelor
Page 161 and 162:
Vas făcut cu mîna, din pastă por
Page 163 and 164:
degete apăsate în jurul fundului.
Page 165 and 166:
văzute cu cîte un tub. Acestea nu
Page 167 and 168:
2. Fragment de ulcior avînd sub gu
Page 169 and 170:
Sondajul III Perpendicular pe şan
Page 171 and 172:
Dintre fragmentele de străchini, u
Page 173 and 174:
1. Vase făcute cu mîna, din past
Page 175 and 176:
mîna din pastă poroasă; 2. vase
Page 177 and 178:
plăci formînd mînerul, au formă
Page 179 and 180:
3. Strachină de tehnică superioar
Page 181 and 182:
îu, pe care se află inventarul un
Page 183 and 184:
tő) sau sub margine, pe gît, e ap
Page 185 and 186:
omane deja săpate, de la: 1. Breţ
Page 187 and 188:
) Fier Din fier sînt făcute unelt
Page 189 and 190:
ea acestei probleme. Cercetătorii
Page 191 and 192:
În şanţul de apărare din margin
Page 193 and 194:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 195 and 196:
Contribuţii la cultura slavă în
Page 197 and 198:
număr mai mare în nivelul de jos
Page 199 and 200:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 201 and 202: Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 203 and 204: pe buză şi pe umăr. Dimensiunile
Page 205 and 206: Cuţitele de fier găsite sînt fra
Page 207 and 208: Aşezări din sec. VII-VIII în baz
Page 209 and 210: Bordeiul 11, de formă aproape păt
Page 211 and 212: nord-estic al bordeiului (fig. 11/8
Page 213 and 214: Bordeiul 4, de formă pătrată, f
Page 215 and 216: Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 217 and 218: al vasului este evident (fig. 5/B 4
Page 219 and 220: Bordeiul nr. 13, amplasat la nord d
Page 221 and 222: 0,165 m; diametrul fundului: 0,168
Page 223 and 224: getele, corpul bombat şi fundul pl
Page 225 and 226: Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 227 and 228: Pentru prima dată, astfel, în sud
Page 229 and 230: arhaic, reprezentînd orizontul cul
Page 231 and 232: M 9 Copil la -0,50 m, lungimea păs
Page 233 and 234: ) schelet deranjat. M 87 Bărbat la
Page 235 and 236: M 164 Copil la -0,68 m, orientat S-
Page 237 and 238: M 228 Copil la -0,96 m, orientat V-
Page 239 and 240: Elemente bizantine în inventarul n
Page 241 and 242: Contribuţii la problema fortifica
Page 243 and 244: Bálványos, conducerea lucrărilor
Page 245 and 246: piatră s-ar fi putut întîmpla to
Page 247 and 248: epoci anterioare, sprijină datarea
Page 249 and 250: pul lui Hadrian castrele erau const
Page 251: am făcut un şanţ, lărgind în c
Page 255 and 256: Cimitirul şi biserica datînd din
Page 257: Abrevieri Abrevieri ActaArchHung =
show all

JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?