JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

More documents

Recommendations

Info

Zoltán Székely: Lucrări alese pentru această perioadă. 11 Acest fapt este confirmat şi de un vas cu decor ştampilat, descoperit în aşezarea de la Poian (jud. Covasna), din sec. VI-VII. 12 După cum este dovedit că în Cîmpia Ungară, sub dominaţia avară din sec. VI-VII, mai sînt atestate grupuri etnice de gepizi, 13 tot aşa şi în Transilvania, unde dominaţia lor a durat aproape 100 de ani, au putut să rămînă mici grupuri ale acestei populaţii pînă la sfîrşitul sec. VI, începutul sec. VII; aceasta mai ales că dominaţia avară în această parte a Transilvaniei a fost mai mult nominală. 11 Idem, Das Fortleben der Gepiden in der frühen Awarenzeit, Germania, 63/1, 1985, 164-168. 12 Z. Székely, Die frühesten slawischen Siedlungen in Siebenbürgen, Slavia Antiqua, XVII, 1970, 136, fig. 5/2. 13 Reallexikon der Germanischen Altertumskunde, I, 1911, Lieferung 5, 528, 534. 194
Contribuţii la cultura slavă în sec. VII-VIII în sud-estul Transilvaniei CONTRIBUŢII LA CULTURA SLAVĂ ÎN SEC. VII-VIII ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI Una dintre problemele principale ale cercetărilor arheologice şi istorice din patria noastră în ultimul timp a fost aceea a pătrunderii şi aşezării slavilor pe acest teritoriu, precum şi depistarea resturilor culturii lor materiale. Astfel, cercetători ca K. Horedt, Maria Chişvasi-Comşa şi alţii, prin identificare materialelor existente în muzeele din ţară şi prin publicarea lor, au fixat atenţia specialiştilor asupra urmăririi şi rezolvării acestei probleme, acordîndu-i atenţia cuvenită. Descoperirea marelui cimitir slav de la Sărata- Monteoru, precum şi a aşezărilor slave din Moldova de la Hlincea-Iaşi şi Suceava, datate în epoca arhaică slavă, au făcut cunoscut caracterul materialului slav găsit în partea răsăriteană a ţării. Studiile de sinteză elaborate de I. Nestor şi M. Chişvasi-Comşa, referitoare la problema slavilor pe teritoriul R. P. R., au contribuit ca această problemă să fie mai bine precizată din punct de vedere arheologic. Este un lucru cunoscut şi acceptat că despre pătrunderea slavilor în Transilvania se poate vorbi numai de la începutul secolului VII e. n., după dispariţia culturii de caracter „gepidic”, cunoscută prin descoperirile de la Bandul de Cîmpie, Vereşmort şi Porumbenii Mici. Descoperiri răzleţe nu au furnizat date suficiente pentru precizarea caracterului culturii slave arhaice din sec. VII-VIII e. n. în Transilvania. Descoperirile de la Nuşfalău şi cele de la Someşeni-Cluj, atestînd un grup slav în vestul Transilvaniei, se datează la sfîrşitul acestei perioade. În materialul ceramic descoperit la Tîrgu Secuiesc, conform constatării lui Ion Nestor, nu este nici un vas de tip Praga, prin urmare nici în răsăritul Transilvaniei nu sînt încă cunoscute resturi de materiale de caracter slav arhaic. 1 Printre rezultatele cercetărilor de teren 2 se numără şi descoperirea a două aşezări slave din sec. VII-VIII, una la Bezid şi cealaltă la Sălaşuri (rai. Tg. Mureş, Reg. Mureş-Autonomă Maghiară), care deocamdată sînt * SCIV, XIII/1 1962, 47-58. (Cu rezumat în limba rusă şi în limba franceză.) ** Comunicare prezentată în cadrul Sesiunii ştiinţifice a Institutului de arheologie al Academiei R. P. R., din 15-21 mai 1961. 1 I. Nestor, Slavii pe teritoriul R. P. R. în lumina documentelor primele cunoscute pe teritoriul răsăritean al Transilvaniei. În cele ce urmează, dăm sumar unele rezultate obţinute prin săpăturile executate la aceste două aşezări, rezultate care ne-au îndemnat să le atribuim slavilor. Aşezarea de la Bezid (rai. Tg. Mureş) La 6 km spre sud de comuna Sîngeorgiu de Pădure, se varsă pîrîul Lóc în Tîrnava Mică. Pîrîul curge printr-o vale destul de adîncă şi pe ambele lui maluri terenul a fost prielnic aşezărilor omeneşti. Prin această vale trecea şi drumul roman către castrul de la Sărăţeni, ale cărui urme au fost atestate în anul 1958. După denumirea sub care desemnează localnicii acest teren, se pare că şi în trecut a fost aici un loc de aşezare. În prezent se află aici numai cîteva case ţărăneşti, construite la începutul secolului nostru. Malul drept al pîrîului formează un teren plat mai întins, unde sînt aşezate aceste case. Pe acest loc au fost descoperite resturi ale diferitelor culturi din epoca bronzului, Hallstatt, La Tène, epoca romană şi cultura de tip Sîntana de Mureş, cu complexe de locuinţe din sec. IV e. n. Pe malul stîng al pîrîului Lóc, pe un bot de deal numit „Fîneaţa Mare”, au fost descoperite resturile unei aşezări slave. În vara anului 1960 terenul a fost sondat, descoperindu-se trei semibordeie care, după inventarul lor, se datează în sec. VII-VIII şi aparţin slavilor. În cele ce urmează dăm descrierea lor şi a inventarului, în ordinea descoperirii. În marginea botului de deal a fost descoperit un semibordei (L. nr. 1) de formă dreptunghiulară, cu dimensiuni 3 × 2,5 m, cu axa lungă orientată E–V. S-au putut constata două nivele. Nivelul I este reprezentat printr-o podea din pietre mai mari, la adîncimea de 0,90-1,00 m şi cu o vatră aşezată în colţul sud-vestic. Nu s-au găsit urme de pari. Dimensiunile locuinţei au fost delimitate de suprafaţa de pietre şi de pămîntul de umplutură de arheologice, SCIV, X/1, 1959, 51, n. 2. 2 Cercetările s-au efectuat de către Muzeul Regional Sf. Gheorghe, în colaborarea cu muzeele raionale din Cristur şi Sîngeorgiu de Pădure, sub îndrumarea Institutului de Arheologie al Academiei R. P. R. 195
Page 4 and 5:
Zoltán Székely: Lucrări alese Re
Page 7 and 8:
Cuvînt înainte Cuvînt înainte E
Page 9:
Zoltán Székely (1912-2000)
Page 12 and 13:
Zoltán Székely: Lucrări alese Fi
Page 15 and 16:
Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
păstrate în grămezi la colţuril
Page 27 and 28:
voltării culturii Criş în aşeza
Page 29 and 30:
fin. Pasta ambelor categorii are ci
Page 31 and 32:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 33 and 34:
12), foarte frecvent este decorul f
Page 35 and 36:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 37 and 38:
de vas de culoare brună e făcut d
Page 39 and 40:
Grupa C, fragment de vas cu decor p
Page 41 and 42:
de 20 cm era un strat de cultură g
Page 43 and 44:
ars roşu, intercalîndu-se între
Page 45 and 46:
Rezultatele săpăturilor din anul
Page 47 and 48:
Primul tranşeu săpat în direcţi
Page 49 and 50:
lung de aproape 8 m, larg de 2,5 m
Page 51 and 52:
22. Fragment de buză a unui vas î
Page 53 and 54:
18. Fragment de vas, din pastă por
Page 55 and 56:
19/1-3, 21/6, 20/5-6), sînt cunosc
Page 57 and 58:
Descoperiri din neoliticul tîrziu
Page 59 and 60:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 61 and 62:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 63 and 64:
Cetăţi din epoca bronzului în ju
Page 65 and 66:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 67 and 68:
populaţii, fapt dovedit de profilu
Page 69 and 70:
Cetăţi pe promontoriul munţilor
Page 71 and 72:
două brăţări de bronz cu diamet
Page 73 and 74:
Acest fapt este dovedit şi de aşe
Page 75 and 76:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 77 and 78:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 79 and 80:
Contribuţii la dezvoltarea culturi
Page 81 and 82:
luri orizontale, iar pe pîntece cu
Page 83 and 84:
Contribuţie la cronologia epocii b
Page 85 and 86:
Purtătorii acestei culturi s-au su
Page 87 and 88:
scheletului de sex bărbătesc era
Page 89 and 90:
Contribuţii la cunoaşterea epocii
Page 91 and 92:
pierea comunei Şoimeni (vechea den
Page 93 and 94:
următoarele forme: 1, un vas mare
Page 95 and 96:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 97 and 98:
* Prezentarea culturii materiale a
Page 99 and 100:
Materialul ceramic hallstattian, î
Page 101 and 102:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 103 and 104:
În privinţa căii de pătrundere
Page 105 and 106:
Fapt important este că s-a stabili
Page 107 and 108:
d) Brăţară de bronz, cu capetele
Page 109 and 110:
Contribuţii la cultura dacilor în
Page 111 and 112:
Noi tezaure dacice descoperite în
Page 113 and 114:
20 MCA, II, 1956, 357, fig. 87/1; 4
Page 115 and 116:
lierul de la Peteni este încă un
Page 117 and 118:
Tezaurul monetar de la Hilib, jude
Page 119 and 120:
Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Δ
Page 121 and 122:
O veche descoperire monetară din j
Page 123 and 124:
Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 125 and 126:
Fig. 2/7. Calapod de lustruit pentr
Page 127 and 128:
frigări, a cărei coadă à douill
Page 129 and 130:
[Anexă] Tezaurul dacic de la Şiml
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
dar la care întregirea ultimei lit
Page 137 and 138:
vite cu reserve. 20 În 1957 s-a de
Page 139 and 140:
I BRAC(araugustanorum). Ştampila c
Page 141 and 142:
dacic şi din epoca romană. La cap
Page 143 and 144: şanţuri paralele, în direcţia N
Page 145 and 146: uza îngroşată, iar la unele marg
Page 147 and 148: Castrul roman de la Olteni lectură
Page 149 and 150: Castrul roman de la Olteni. Noi rez
Page 151 and 152: Săpăturile din anul 1943 În afar
Page 153 and 154: Secţiunea în pardoseala absidei a
Page 155 and 156: din care a fost făcut. 7 După coa
Page 157 and 158: Pannonia altarele ridicate acestui
Page 159 and 160: interne şi a atacurilor popoarelor
Page 161 and 162: Vas făcut cu mîna, din pastă por
Page 163 and 164: degete apăsate în jurul fundului.
Page 165 and 166: văzute cu cîte un tub. Acestea nu
Page 167 and 168: 2. Fragment de ulcior avînd sub gu
Page 169 and 170: Sondajul III Perpendicular pe şan
Page 171 and 172: Dintre fragmentele de străchini, u
Page 173 and 174: 1. Vase făcute cu mîna, din past
Page 175 and 176: mîna din pastă poroasă; 2. vase
Page 177 and 178: plăci formînd mînerul, au formă
Page 179 and 180: 3. Strachină de tehnică superioar
Page 181 and 182: îu, pe care se află inventarul un
Page 183 and 184: tő) sau sub margine, pe gît, e ap
Page 185 and 186: omane deja săpate, de la: 1. Breţ
Page 187 and 188: ) Fier Din fier sînt făcute unelt
Page 189 and 190: ea acestei probleme. Cercetătorii
Page 191 and 192: În şanţul de apărare din margin
Page 193: Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 197 and 198: număr mai mare în nivelul de jos
Page 199 and 200: Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 201 and 202: Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 203 and 204: pe buză şi pe umăr. Dimensiunile
Page 205 and 206: Cuţitele de fier găsite sînt fra
Page 207 and 208: Aşezări din sec. VII-VIII în baz
Page 209 and 210: Bordeiul 11, de formă aproape păt
Page 211 and 212: nord-estic al bordeiului (fig. 11/8
Page 213 and 214: Bordeiul 4, de formă pătrată, f
Page 215 and 216: Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 217 and 218: al vasului este evident (fig. 5/B 4
Page 219 and 220: Bordeiul nr. 13, amplasat la nord d
Page 221 and 222: 0,165 m; diametrul fundului: 0,168
Page 223 and 224: getele, corpul bombat şi fundul pl
Page 225 and 226: Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 227 and 228: Pentru prima dată, astfel, în sud
Page 229 and 230: arhaic, reprezentînd orizontul cul
Page 231 and 232: M 9 Copil la -0,50 m, lungimea păs
Page 233 and 234: ) schelet deranjat. M 87 Bărbat la
Page 235 and 236: M 164 Copil la -0,68 m, orientat S-
Page 237 and 238: M 228 Copil la -0,96 m, orientat V-
Page 239 and 240: Elemente bizantine în inventarul n
Page 241 and 242: Contribuţii la problema fortifica
Page 243 and 244: Bálványos, conducerea lucrărilor
Page 245 and 246:
piatră s-ar fi putut întîmpla to
Page 247 and 248:
epoci anterioare, sprijină datarea
Page 249 and 250:
pul lui Hadrian castrele erau const
Page 251 and 252:
am făcut un şanţ, lărgind în c
Page 253 and 254:
acest fapt ne îndeamnă ca să-l d
Page 255 and 256:
Cimitirul şi biserica datînd din
Page 257:
Abrevieri Abrevieri ActaArchHung =
show all

JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?