JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
o formă ovală, cu diametru de 109 mm măsurat pe
dinafară şi de 99 mm măsurat pe dinăuntru. Constă
din trei bucăţi, întrucît la capăt e rupt şi o bucată
mică îi lipseşte. Greutatea: 34,7 g. Secţiunea torquesului
e rotundă (nr. de inv. 11.711).
Fig. 5/3. Brăţară de argint alcătuită dintr-o simplă
bară de argint de sîrmă subţire cu capetele prinzînd
bara dincolo de închidere, prin mici spirale răsucite
chiar pe brăţară. Are o formă rotundă, cu un diametru
măsurat pe dinafară de 82-85 mm. E groasă
de 4 mm şi – în partea cea mai subţire – de 3 mm.
Secţiunea ei e rotundă. Capetele sunt mai subţiri,
avînd lungimea de 45 mm. Merg paralel; apoi prin
mici spirale se răsucesc una peste alta. Greutatea:
33,5 g (nr. de inv. 11.712).
Fig. 5/4. Brăţară de argint făcută din sîrmă subţire
cu capetele prinzînd bara dincolo de închidere, prin
mici spirale răsucite chiar pe brăţară. Are o formă
rotundă, cu un diametru măsurat pe dinafară de 70
mm. Grosimea cea mai mare e de 5 mm şi cea mai
mică de 3 mm. Secţiunea barei e rotundă. Capetele
sînt mai subţiri şi în lungime de 65 mm; merg paralel,
apoi prin mici spirale – răsucite de 4 ori – se răsucesc
pe brăţară. Greutatea 48 g (nr. de inv. 11.714).
Fig. 5/1. Brăţară de argint, alcătuită dintr-o sîrmă
cu capetele prinzînd bara dincolo de închidere, prin
mici spirale răsucite chiar pe brăţară. Are formă rotundă,
cu un diametru pe dinafară de 75 mm. Grosimea
ei cea mai mare e de 5 mm şi cea mai mică de
2,5 mm. Secţiunea ei e rotundă. Capetele sînt mai
subţiri, avînd o lungime de 5 mm; merg paralel şi se
răsucesc de 2 ori în formă de cerc, înainte de răsucirea
lor pe brăţară în formă de spirală răsucită de 6
ori. Greutatea e de 35 g (nr. de inv. 11.713).
Fig. 5/2. Brăţară de argint, împletită din patru
sîrme subţiri paralele; deasupra acestora se răsuceşte
o a cincia sîrmă, pe două treimi ale brăţării. Capetele
celei de a cincia sîrme în formă de spirale mici, sînt
răsucite de cinci ori chiar pe brăţară. Are formă rotundă,
cu diametrul măsurat pe dinafară de 54 mm;
grosimea unei sîrme e de 5 mm. Greutatea brăţării:
23 g (nr. de inv. 11.715).
Fig. 5/6. Trei fragmente dintr-o brăţară de argint
făcută din sîrmă simplă cu o grosime de 5 mm şi
avînd secţiunea rotundă (nr. de inv. 11.717).
2
R. şi E. Vulpe, Les Fouilles de Tinosul, Dacia, I, 1924, fig. 32.
3
Idem, Les Fouilles de Poiana, Dacia, III-IV, 1933, fig. 1-4. Ion
Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien,
BerRGK, 22, 1933, pl. 21, 6.
4
Ibidem, fig. 23–24.
5
Ibidem, fig. 47-53.
6
Z. Székely, Zetevára, 1949, pl. III-IV.
7
C. Daicoviciu, Siebenbürgen im Altertum, 1943, fig. 7.
8
Ibidem, fig. 8-9, 13, 19.
9
Ibidem, fig 71-73, 85.
Fig. 5/8-14. Şapte bare de argint, alcătuite din 2
sîrme subţiri – sînt în aşa fel împletite, încît capetele
sîrmelor turtite să formeze cîte o gaură aşezată în direcţie
opusă una faţă de alta. Lungime lor în general
e de 48 mm. Din şapte una e ruptă la capăt (nr. de
inv. 11.716).
Fig. 5/7. Afară de brăţările de argint s-a găsit şi o
brăţară de bronz în formă de torques, făcută dintr-o
sîrmă de bronz, cu capetele în aşa fel îndoite, încît
să se poată prinde unul de altul. La capetele ei se
află cîte o sîrmă subţire şi turtită, răsucindu-se pe
brăţară în formă de spirală. O spirală e fixă, în vreme
ce cealaltă se mişcă. Brăţara are o formă ovală.
Diametrul ei măsurat pe dinafară e de 83 şi 78 mm.
Cea mai mare grosime a sîrmei e de 4 mm (nr. de
inv. 11.718).
Concluziuni
Ceramica găsită la Şimleul Silvaniei se poate împărţi
în două grupe: 1) Ceramică făcută cu mîna, din
pastă impură şi poroasă şi 2) ceramică făcută cu roata,
din pastă pură. Tot materialul ceramic – şi acela
care e făcut cu mina, ca şi acela care e făcut cu roata
– aparţine populaţiei indigene a dacilor. Asemenea
ceşti cu mănuşă, caracteristice ceramicii dacice, care
au fost găsite la Şimleul Silvaniei, sînt cunoscute din
mai multe staţiuni ale populaţiei băştinaşe din teritoriul
Daciei. Analogia ceştilor găsite la Şimleul Silvaniei
(fig. 1/5-7, fig. 2/6), o găsim la staţiunile dacice de
la Tinosul 2 şi Poiana. 3 Analogia celorlalte fragmente
făcute de mînă o găsim tot în materialul staţiunilor
dela Tinosul, 4 Poiana 5 şi Zetea. 6 Fragmentele de vase
cu picior, făcute cu roata, din pastă fină, de culoare
sur închis, sînt tot fragmente de vase caracteristice ale
populaţiei băştinaşe şi sînt cunoscute de la staţiunile
dacice din Sighişoara (Wietenberg), 7 Zetea 8 şi Poiana.
9 Analogia vaselor (fig. 2/20 şi fig. 3/5) cu formă
de cană o găsim de asemenea în materialul staţiunii
de la Poiana 10 şi în forma vasului găsit la Sălaşul de
Sus. 11 Calapoadele de lustruit vasele sînt cunoscute
de asemenea de la staţiunile Tinosul 12 şi Poiana, 13 ca şi
fusaiolele de lut, cu toate formele lor 14 (fig. 2/13-19).
Cele două vîrfuri de lănci de fier sînt tot din La
Tène-ul dacic. Una (fig. 4/1) are forma unei simple
10
Ibidem, fig. 60, 3.
1945-497).
11
O. Floca, Monnaies „Daciques” du Type Hunedoara, Dacia,
XI-XII, 1948, 87, fig. 4.
12
Ibidem, fig. 39, 14.
13
Ibidem, fig. 97, 4-6, 8-15.
14
R. şi E. Vulpe, Les Fouilles de Tinosul, Dacia, I, 1924, fig. 38,
1-11; fig. 39, 5-11; Idem, Les Fouilles de Poiana, Dacia, III-IV,
1933, fig. 95, 32, 54.
126