JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

More documents

Recommendations

Info

Zoltán Székely: Lucrări alese la Filiaş este contemporană cu aşezările de la Bezid şi Sălaşuri şi cronologic aparţin sec. VII-VIII. Suprapunere de bordeie s-a observat numai într-un singur caz, la bordeiul cu fibula (B. 20). În privinţa ceramicii, care constituie elementul cel mai imporant din inventarul bordeielor, s-a constatat că, împreună cu ceramica plămădită cu mîna, apar şi speciile lucrate la roată, decorate cu striuri, valuri, caneluri şi linia în spirală distanţată. Ceramica la roată rapidă este în general mai rară, dar ea există încă bine reprezentată prin specia cu microprundiş mult. Pasta, arderea şi strierea reprezintă împreună cu celelalte sisteme de decor o trecere directă la etapa Poian. 206
Aşezări din sec. VII-VIII în bazinul superior al Tîrnavei Mari AŞEZĂRI DIN SEC. VII-VIII ÎN BAZINUL SUPERIOR AL TÎRNAVEI MARI Muzeul din Sfîntu Gheorghe, în colaborare cu muzeul din Cristuru Secuiesc, a efectuat în anii 1959-1973 săpături arheologice în valea Tîrnavei Mari, unde au fost descoperite aşezări din epoca feudală, datînd din secolele VII-VIII (fig. 1). Unele rezultate au fost publicate în anuarul muzeului din Sf. Gheorghe 1 şi în cel al muzeului din Tg. Mureş, 2 iar despre celelalte săpături au apărut numai rapoarte sumare. 3 Prin publicarea unitară a materialului arheologic deja parţial cunoscut, ca şi a celui încă inedit, urmărim ca specialiştilor să le fie accesibile rezultatele arheologice din acest colţ de ţară. * SCIV, XXXIX/2, 1988, 169-198. (Cu rezumat în limba franceză.) 1 Aluta, VI-VII, 1975, 35-49. 2 Marisia, V, 1975, 71-83; Marisia, VI, 1976, 177-123. Medişoru Mare (com. Şimoneşti), jud. Harghita Satul este aşezat pe un afluent al Tîrnavei Mari, înconjurat de dealuri cu pante abrupte. La sud de sat terenul plat denumit „Măzărişti” (Borsóföld) se întinde în direcţia E–V. Partea sudică a terenului este mai înaltă. Un pîrîu denumit „Valea Măzăriştii” (Borsóföld-pataka) izvoreşte din partea sudică a terenului şi curge spre nord. În el se varsă un alt pîrîu, „Valea lui Kar” (Kar-pataka), iar la confluenţa pîraielor cursul lor se schimbă spre est. În anii 1972- 1973 au fost practicate secţiuni arheologice care au dus la identificarea unui nivel de locuire dacică din sec. IV-III î. e. n. Peste aşezarea dacică s-a suprapus în sec. VII-VIII o aşezare prefeudală (fig. 2). Terenul fiind în pantă, pămîntul arat a fost transportat la vale, astfel că atît bordeiele dacice, cît şi cele prefeudale au fost găsite aproape la suprafaţa solului, la adîncimea de 35-25 cm. În secţiunea III au fost descoperite două bordeie. Bordeiul 1. Fundul bordeiului a fost la 35 cm de la nivelul actual al solului. Bordeiul a fost dreptunghiular, cu axa lungă E–V. Vatra pietrar a fost construită în colţul sud-estic al bordeiului. Dimensiunile: 2,20 × 2 m. Inventarul: fragmente de vase făcute cu mîna, fără decor (fig. 10). Bordeiul 2. Dimensiunile sale s-au stabilit doar pe baza culorii mai închise a umpluturii gropii, vizibile la adîncimea de 25 cm. A fost dreptunghiular, cu axa lungă E–V. Din vatra pietrar, amplasată în colţul de sud-est, deranjată, s-au păstrat numai pietre mici. Dimensiunile: 3 × 2,60 m. Inventarul: fragmente de vase făcute cu mîna şi la roata înceată, cu şi fără decor, două cuţite, o daltă, un pinten şi o bară laterală a unei zăbale, făcută dintr-o bară torsionată (fig. 20/1, 4-6, 8). Pintenul şi zăbala sînt argintate. La încadrarea cronologică a aşezării ne ajută forma bordeiul cu vatră pietrar şi puţinele fragmente de vase găsite în ele. Pintenul de fier cu spin piramidal şi bara de zăbală, ambele încrustate cu argint, pot fi interpretate ca un produs al slavilor apuseni, 4 dar datarea lor timpurie nu pare verosimilă. 5 Şimoneşti (com. Şimoneşti), jud. Harghita Satul este situat în valea Nicău (Nyikó). La capătul său nordic, pe partea estică a drumului care trece prin sat, terenul este mai înalt şi este străbătut de pîrîul Bethlen, care se varsă în Nicău. În această vale laterală, pe malul drept al pîrîului, terasa este mai ridicată. Terenul este cunoscut sub denumirea de „Sub stejari” (Cserésalja) (fig. 11/1). Pe acest loc tractorul a scos la iveală fragmente de vase din diferite epoci (epoca bronzului şi epoca romană); alături de acestea au apărut şi vase care aparţin epocii prefeudale. În urma acestei descoperiri muzeul din Cristuru Secuiesc, în colaborare cu muzeul din Sfîntu Gheorghe, a întreprins în anii 1965-1968 o săpătură (fig. 3). Aşezarea prefeudală s-a suprapus uneia din epoca bronzului (cultura Wietenberg) şi din epoca dacică tîrzie. În anul 1965 terasa nordică a fost cercetată prin trei secţiuni. În S. I, lungă de 85 m şi orientată E–V, a fost descoperit un bordei în capătul de V, la adîncimea de 1,15 m. Bordeiul 2. Groapa bordeiului, săpată peste resturile unei locuinţe a culturii Wietenberg, a fost pătrată, cu dimensiunile: 3 × 3 m. Nu au fost constatate urme de stîlpi. Vatra pietrar a fost construită în 3 MCA, VII, 1961, 186-187; MCA, IX, 1970, 3, 312; MCA, X, 1973, 221-223. 4 I. Dekan, Moravia Magna, 1980, 14-15, fig. 90-92. 5 Z. Székely, în Thraco-Dacica, I, 1976, 232. 207
Page 4 and 5:
Zoltán Székely: Lucrări alese Re
Page 7 and 8:
Cuvînt înainte Cuvînt înainte E
Page 9:
Zoltán Székely (1912-2000)
Page 12 and 13:
Zoltán Székely: Lucrări alese Fi
Page 15 and 16:
Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
păstrate în grămezi la colţuril
Page 27 and 28:
voltării culturii Criş în aşeza
Page 29 and 30:
fin. Pasta ambelor categorii are ci
Page 31 and 32:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 33 and 34:
12), foarte frecvent este decorul f
Page 35 and 36:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 37 and 38:
de vas de culoare brună e făcut d
Page 39 and 40:
Grupa C, fragment de vas cu decor p
Page 41 and 42:
de 20 cm era un strat de cultură g
Page 43 and 44:
ars roşu, intercalîndu-se între
Page 45 and 46:
Rezultatele săpăturilor din anul
Page 47 and 48:
Primul tranşeu săpat în direcţi
Page 49 and 50:
lung de aproape 8 m, larg de 2,5 m
Page 51 and 52:
22. Fragment de buză a unui vas î
Page 53 and 54:
18. Fragment de vas, din pastă por
Page 55 and 56:
19/1-3, 21/6, 20/5-6), sînt cunosc
Page 57 and 58:
Descoperiri din neoliticul tîrziu
Page 59 and 60:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 61 and 62:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 63 and 64:
Cetăţi din epoca bronzului în ju
Page 65 and 66:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 67 and 68:
populaţii, fapt dovedit de profilu
Page 69 and 70:
Cetăţi pe promontoriul munţilor
Page 71 and 72:
două brăţări de bronz cu diamet
Page 73 and 74:
Acest fapt este dovedit şi de aşe
Page 75 and 76:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 77 and 78:
Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 79 and 80:
Contribuţii la dezvoltarea culturi
Page 81 and 82:
luri orizontale, iar pe pîntece cu
Page 83 and 84:
Contribuţie la cronologia epocii b
Page 85 and 86:
Purtătorii acestei culturi s-au su
Page 87 and 88:
scheletului de sex bărbătesc era
Page 89 and 90:
Contribuţii la cunoaşterea epocii
Page 91 and 92:
pierea comunei Şoimeni (vechea den
Page 93 and 94:
următoarele forme: 1, un vas mare
Page 95 and 96:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 97 and 98:
* Prezentarea culturii materiale a
Page 99 and 100:
Materialul ceramic hallstattian, î
Page 101 and 102:
Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 103 and 104:
În privinţa căii de pătrundere
Page 105 and 106:
Fapt important este că s-a stabili
Page 107 and 108:
d) Brăţară de bronz, cu capetele
Page 109 and 110:
Contribuţii la cultura dacilor în
Page 111 and 112:
Noi tezaure dacice descoperite în
Page 113 and 114:
20 MCA, II, 1956, 357, fig. 87/1; 4
Page 115 and 116:
lierul de la Peteni este încă un
Page 117 and 118:
Tezaurul monetar de la Hilib, jude
Page 119 and 120:
Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Δ
Page 121 and 122:
O veche descoperire monetară din j
Page 123 and 124:
Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 125 and 126:
Fig. 2/7. Calapod de lustruit pentr
Page 127 and 128:
frigări, a cărei coadă à douill
Page 129 and 130:
[Anexă] Tezaurul dacic de la Şiml
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
dar la care întregirea ultimei lit
Page 137 and 138:
vite cu reserve. 20 În 1957 s-a de
Page 139 and 140:
I BRAC(araugustanorum). Ştampila c
Page 141 and 142:
dacic şi din epoca romană. La cap
Page 143 and 144:
şanţuri paralele, în direcţia N
Page 145 and 146:
uza îngroşată, iar la unele marg
Page 147 and 148:
Castrul roman de la Olteni lectură
Page 149 and 150:
Castrul roman de la Olteni. Noi rez
Page 151 and 152:
Săpăturile din anul 1943 În afar
Page 153 and 154:
Secţiunea în pardoseala absidei a
Page 155 and 156: din care a fost făcut. 7 După coa
Page 157 and 158: Pannonia altarele ridicate acestui
Page 159 and 160: interne şi a atacurilor popoarelor
Page 161 and 162: Vas făcut cu mîna, din pastă por
Page 163 and 164: degete apăsate în jurul fundului.
Page 165 and 166: văzute cu cîte un tub. Acestea nu
Page 167 and 168: 2. Fragment de ulcior avînd sub gu
Page 169 and 170: Sondajul III Perpendicular pe şan
Page 171 and 172: Dintre fragmentele de străchini, u
Page 173 and 174: 1. Vase făcute cu mîna, din past
Page 175 and 176: mîna din pastă poroasă; 2. vase
Page 177 and 178: plăci formînd mînerul, au formă
Page 179 and 180: 3. Strachină de tehnică superioar
Page 181 and 182: îu, pe care se află inventarul un
Page 183 and 184: tő) sau sub margine, pe gît, e ap
Page 185 and 186: omane deja săpate, de la: 1. Breţ
Page 187 and 188: ) Fier Din fier sînt făcute unelt
Page 189 and 190: ea acestei probleme. Cercetătorii
Page 191 and 192: În şanţul de apărare din margin
Page 193 and 194: Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 195 and 196: Contribuţii la cultura slavă în
Page 197 and 198: număr mai mare în nivelul de jos
Page 199 and 200: Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 201 and 202: Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 203 and 204: pe buză şi pe umăr. Dimensiunile
Page 205: Cuţitele de fier găsite sînt fra
Page 209 and 210: Bordeiul 11, de formă aproape păt
Page 211 and 212: nord-estic al bordeiului (fig. 11/8
Page 213 and 214: Bordeiul 4, de formă pătrată, f
Page 215 and 216: Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 217 and 218: al vasului este evident (fig. 5/B 4
Page 219 and 220: Bordeiul nr. 13, amplasat la nord d
Page 221 and 222: 0,165 m; diametrul fundului: 0,168
Page 223 and 224: getele, corpul bombat şi fundul pl
Page 225 and 226: Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 227 and 228: Pentru prima dată, astfel, în sud
Page 229 and 230: arhaic, reprezentînd orizontul cul
Page 231 and 232: M 9 Copil la -0,50 m, lungimea păs
Page 233 and 234: ) schelet deranjat. M 87 Bărbat la
Page 235 and 236: M 164 Copil la -0,68 m, orientat S-
Page 237 and 238: M 228 Copil la -0,96 m, orientat V-
Page 239 and 240: Elemente bizantine în inventarul n
Page 241 and 242: Contribuţii la problema fortifica
Page 243 and 244: Bálványos, conducerea lucrărilor
Page 245 and 246: piatră s-ar fi putut întîmpla to
Page 247 and 248: epoci anterioare, sprijină datarea
Page 249 and 250: pul lui Hadrian castrele erau const
Page 251 and 252: am făcut un şanţ, lărgind în c
Page 253 and 254: acest fapt ne îndeamnă ca să-l d
Page 255 and 256: Cimitirul şi biserica datînd din
Page 257:
Abrevieri Abrevieri ActaArchHung =
show all

JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?