JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

d) Brăţară de bronz, cu capetele deschise, făcută
din bandă plată; are o formă rotundă, cu dimensiunile
de 6,1 × 6,3 cm; grosimea barei e de 5 mm (fig.
4/4 şi fig. 2/3).
3. Verigă de bronz, cu diametrul de 6,1 cm măsurat
pe dinafară; are pe margine şase verigi mai
mici. Una dintre acestea a fost ruptă de către descoperitor,
dar s-a păstrat (fig. 5/2).
4. Două bucăţi de bară de fier; sînt probabil părţi
dintr-o bucată de fier cu o grosime de 1 cm (fig. 4/5).
5. Arcul unei fibule de bronz, cu spirală la amîndouă
capete; acul lipseşte. Fragmentul are o lungime
de 6,2 cm; firul este gros de 3 mm (fig. 5/1).
6. Aplică de bronz, reprezentînd un cerb culcat
cu capul întors înapoi şi cu picioarele trase sub
corp. Coarnele sînt reprezentate printr-o semilună,
în forma unui scut grecesc (pelte). Urechea e ovală,
iar ochiul redat printr-un cerc incizat. Pulpele sînt
accentuate prin relief. Pe dos se află o ureche care
servea pentru fixarea obiectului. Dimensiunile aplicii
sunt: 2,4 × 2,7 cm, cu o grosime de 3 mm (fig.
2/1 şi fig. 3/1, 1a).
7. Nasture de bronz, cu o gaură provenind dintro
greşeală de turnare; este prevăzut cu o ureche şi are
diametrul de 3,1 cm (fig. 5/5, 5a).
8. Inel de buclă de bronz, cu capetele conice; mărimea
este de 2,1 cm (fig. 5/6).
9. Verigă de bronz de formă ovală, din bară cu
secţiune rotundă. Diametrul este de 36 × 35 mm;
grosimea barei de 5 mm (fig. 5/7).
10. Spirale de bronz şi bucăţi de plăci de bronz;
sînt lucrate dintr-o placă cu o grosime de 3 mm. O
bucată de placă de bronz, după restul unui nit, pare
a fi fost fixată pe un obiect de piele sau de lemn (fig.
5/3-4d).
Analogii pentru inventarul mormîntului de la Sf.
Gheorghe, afară de cele cunoscute din Transilvania,
se găsesc în cimitirul hallstattian de Szentes-Vekerzug
în R. P. Ungară.
Mărgelele de pastă ornamentate cu ochiuri sînt
cunoscute din inventarele mormintelor nr. 34, 35 de
la Szentes-Vekerzug. 1 Tot în aceste cimitire au mai
fost găsite şi mărgele de sticlă cu suprafaţa crestată,
Mormîntul scitic de la Sf. Gheorghe (rai. Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară)
ca şi în mormîntul de la Sf. Gheorghe. Mărgelele de
chihlimbar sînt cunoscute din cimitirul de la Tiszalök-Vásárhalom.
2
Brăţara cu capetele încălecate şi ornamentată cu
crestături verticale, cu secţiunea rotundă, precum
şi cele cu capetele deschise, figurează tot în materialul
mormintelor nr. 39, 63, 147 din cimitirul de la
Szentes-Vekerzug. 3 Acest tip de brăţară, cu capetele
deschise, confecţionat din bară plată neornamentată,
cu secţiune ovală, precum şi cel făcut din fier,
se găsesc de asemenea în inventarul acestui cimitir. 4
Inelul de buclă de bronz, cu capetele conice şi spiralele
de bronz, sînt cunoscute şi din descoperirile din
Transilvania 5 şi din mai multe morminte ale cimitirului
de la Szentes-Vekerzug. 6
Prin fibulă, analogia cea mai exactă o găsim în
Transilvania, în fibula din mormîntul scitic de la
Proştea Mică; 7 dar ea este cunoscută şi din cimitirul
de la Szentes-Vekerzug. 8 Acestea din urmă sînt
prevăzute cu placă la picior, ca şi cea de la Tîrgu
Mureş, 9 şi reprezintă un tip mai vechi ca exemplarul
nostru.
Veriga de bronz, avînd de obicei pe margine patru
ineluşe – în timp ce la exemplarul nostru sînt
şase –, este cunoscută din mormintele aşa-zise „scitice”
descoperite în Transilvania la Aiud, 10 la Simeria,
11 şi din R. P Ungaria din cimitirele de la Nyíregyháza-Vágóhíd
şi Tiszalök-Vásárhalom. 12 Aplica
de bronz, reprezentînd un cerb culcat, este deocamdată
singura piesă de acest fel cunoscută în Transilvania.
Din punct de vedere al concepţiei artistice şi
al prelucrării stilistice ea prezintă analogii cu cerbii
de aur descoperiţi în mormintele de incineraţie de
la Zöldhalompuszta şi Tápiószentmárton, 13 în R. P.
Ungară. Unele caracteristici de stil ale aplicii, ca prelucrarea
ochiului şi reprezentarea figurii cerbului, cu
linii accentuate, arată multe asemănări cu figurile
de leu de pe mînerul sabiei găsite la Dobolii de Jos. 14
Deosebirile, ce se constată între aplicile de cerb descoperite
în R. P. Ungară şi cerbul la Sf. Gheorghe,
se datorează şi procedeurilor diferite de lucrare a lor.
Piesele din Ungaria au fost ciocănite din placă de
aur, iar cea de la Sf. Gheorghe a fost turnată.
1
M. Párducz, Le Cimetière hallstattien de Szentes-Vekerzug, II,
ActaArchHung, 4, 1954, pl. X, 13-15, 16; pl. XI, 1-23, 33, 35.
2
A. Bottyán, Szkíták a Magyar Alföldön (RégFüz, 1), 1955, pl.
III, 26.
3
M. Párducz, op. cit., II, 1954, pl. XII, 4-5; pl. XIX, 4-5; ibidem,
III, 1955, pl. XI/2.
4
Ibidem, II, 1954, pl. XIV, 6; ibidem, III, 1955, pl. III, 5 şi pl.
XIX, 12.
5
M. Roska, Skytha sírok Piskiről, Dolg, IV, 1913, fig. 6, 17,
19.
6
M. Párducz, op. cit., III, pl. II, 9-24; pl. III, 19-20.
7
M. Roska, Der Bestand der skythischen Altertümer Siebenbürgens,
Eurasia Septemtrionalis Antiqua, XI, 1937, 175, fig. 13 d.
8
M. Párducz, op. cit., II, 1954, pl. XVII, 3 şi XIX, 17.
9
I. Kovács, A marosvásárhelyi őskori telep, skytha és népvándorláskori
temető, Dolg, VI, 1915, fig. 30/15a-c.
10
M. Roska, op. cit., fig. 23/4.
11
M. Roska, Skytha sírok Piskiről, Dolg, IV, 1913, fig. 2/1.
12
A. Bottyán, op. cit., pl. III, 18-28.
13
N. Fettich, A tápiószentmártoni aranyszarvas, ArchÉrt, XLI,
1927, 138-145; Idem, A zöldhalompusztai szkíta lelet (ArchHung,
III), 1928.
14
N. Fettich, Az aldobolyi kard koráról, în Emlékkönyv a Székely
Nemzeti Múzeum ötvenéves jubileumára, 1929, 352, fig. 1.
107