JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

luri orizontale, iar pe pîntece cu caneluri verticale.
Vasul e prevăzut cu cîte două butoane aşezate pe
marginea buzei şi pe pîntecele vasului (pl. V, 3).
Vasele acestea sînt lucrate cu mîna, din pastă poroasă,
şi provin din aşezări, cu excepţia vasului de
sub nr. 4, care a figurat în inventarul unui mormînt
descoperit în piaţa oraşului Tîrgu Secuiesc în anul
1961. Din acest mormînt, cu schelet în poziţie chircită,
numai acest vas a ajuns în colecţia Muzeului
din Sf. Gheorghe.
5) Vas cu buza dreaptă, cu gît mai mult sau mai
puţin înalt, cu pîntece bombat şi fund plat. Pe umăr
sînt aşezate două sau patru toarte mici şi cîte o proeminenţă.
Acest tip de vas e lucrat dintr-o pastă bună,
de culoare cenuşie-neagră (pl. I, 4, 10).
Decorul acestor vase constă din brîu alveolat sau
în relief, impresiuni cu degetul, crestături, caneluri
oblice şi buton plat sau crestat (pl. II, 1-8).
Prototipul acestor vase îl găsim în vasele culturii
de tip Wietenberg. 14 Formele şi decorul lor indică
tipurile cunoscute, precum şi felul de decorare
cunoscut în cultura Wietenberg. Şi în aşezarea de
la Nicoleni au fost descoperite vase cu decor de tip
Wietenberg. Acest fapt arată că la formarea culturii
Noua a contribuit cultura Wietenberg. Constatarea
este confirmată şi de un fragment de vas cu toarta
supraînălţată, caracteristic pentru cultura Noua.
Toarta acestuia e decorată cu ornament cunoscut în
cultura Wietenberg. 15
Lipsa materialului ceramic de tip Wietenberg,
în aşezarea de la Peteni, se poate explica prin faptul
că aceste două aşezări reprezintă două etape de dezvoltare
a culturii Noua. Prima etapă se conturează
în aşezarea de la Nicoleni, unde elementele culturii
Wietenberg apar simultan cu cele caracteristice pentru
cultura Noua. Deocamdată, stratigrafic, nu s-au
putut deosebi două nivele de locuire. Prin urmare,
este vorba de o fază incipientă a culturii Noua. Această
constatare e confirmată şi de faptul că aşezarea de
la Nicoleni nu are caracter de cenuşar (Zolniki). Aşezarea
de la Peteni reprezintă însă stadiul dezvoltat al
acestei culture, cu caracter de cenuşare, cunoscut pe
teritoriul Moldovei şi al R. S. S. Moldoveneşti.
Din cele relatate pînă aci reiese clar că în Transilvania
la formarea culturii Noua a contribuit cultura
Monteoru, cunoscută deocamdată numai din cîteva
aşezări, de la Păuleni, Leţ-Varheghiu, Cernatu, şi
cultura Wietenberg. Unele fragmente de vase de tip
Wietenberg, descoperite la Păuleni, arată că cultura
Monteoru a transmis elementele de fond, pe a căror
Contribuţii la dezvoltarea culturii Noua în sud-estul Transilvaniei
bază s-a dezvoltat ceramica caracteristică a culturii
Noua. 16 Se poate deci conclude că cultura Noua în
Transilvania a fost o cultură independentă, formată
pe bază locală şi reprezintă cultura perioadei de trecere
de la epoca bronzului la prima vîrstă a fierului.
Unele elemente ale culturii Noua se întîlnesc şi în
prima vîrstă a fierului (toarta cu buton cilindric, vas
în formă de sac, prevăzut cu buton plat) elemente ale
căror prezenţă a fost atestată în aşezarea hallstattiană
de la Reci-Telek. 17 Două fragmente de vase, descoperite
la Reci în stratul hallstattian, arată că şi unele
elemente ale culturii de tip Wietenberg mai persistă
la începutul primei vîrste a fierului. Primul fragment
e o margine de buză dintr-un vas decorat în interior
cu ornament în formă de triunghi, iar în exterior cu
o banda. Ambele ornamente sînt umplute cu linii
haşurate. Fragmentul celălalt provine din partea de
sus a unui vas cu gît cilindric şi cu pîntec bombat.
E decorat cu benzi şi cu pătrate umplute de asemenea
cu linii haşurate (pl. V, 4-5). Aceste fragmente de
vase sînt făcute din pastă bună, de culoare neagră.
În stadiul actual al cercetărilor e greu de stabilit
legătura directă între epoca bronzului şi prima vîrstă
a fierului. Totuşi, aceste descoperiri arată că cele
două culturi, Wietenberg şi Noua, au avut un rol important
în formarea culturii hallstattiene din Transilvania.
18 Acest lucru îl confirmă şi un fragment de
vas caracteristic pentru epoca Hallstatt, care a fost
descoperit în aşezarea de la Sf. Gheorghe-Gémvára şi
care aparţine culturii Wietenberg. 19 Prezenţa acestui
fragment ceramic într-o aşezare de tip Wietenberg,
precum şi fragmentele de vase caracteristice pentru
cultura Wietenberg, descoperite în aşezarea hallstattiană
de la Reci, dovedesc că prima vîrstă a fierului
în Transilvania s-a dezvoltat pe baza culturilor anterioare,
din epoca bronzului.
Din cauza numărului redus al descoperirilor,
această evoluţie se poate urmări numai în linii generale,
problema nefiind încă elucidată. E, de asemenea,
greu de explicat şi trecerea de la ritul de
înmormîntare al incinerării, practicat de purtătorii
culturii Wietenberg, la cel de înhumare, practicat în
cultura Noua. Această trecere (în parte a mai fost
păstrată şi incinerarea) de la ritul de incinerare la
ritul de înhumare nu trebuie să fie legată neapărat
de pătrunderea unui element etnic străin, ci mai ales
de contactul populaţiei cu purtătorii altor culturi
din regiunile învecinate. Acest fapt este confirmat în
cazul cimitirului de la Pir, aparţinînd culturii Otomani,
unde pe lîngă înhumare apare şi incinerarea. 20
14
K. Horedt, op. cit., fig. 12, A. 1-2, 4-8, 10.
15
MCA, VII, 187, fig. 11/1.
16
Vezi şi K. Horedt, op. cit., 1960, 130.
17
MCA, VI, 195, fig. 6/9
18
K. Horedt, op. cit., 136.
19
MCA, V, 719, pl. VII, fig. 5.
20
Z. Széke1y, Contribuţie la cronologia epocii bronzului în
Transilvania, SCIV, VI/3-4, 1955, 857.
81