JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
cu o linie în val. Un fragment cu buza răsfrîntă la
exterior şi tăiată drept este decorat pe umăr cu două
şiruri de crestături fine realizate cu unghia (fig. 32/B
4.3). Un fragment mai mare dintr-un vas cu umărul
proeminent şi buza răsfrîntă la exterior, cu o şănţuire
înăuntru, este decorat cu două linii incizate în val
(fig. 31/6). Alte două fragmente provin dintr-un vas
avînd pe fund o ştampilă în relief, formată din două
linii groase paralele (fig. 32/B 4.7). Au mai fost găsite
două fragmente cu ştampile în relief circulare (fig.
31/4-5). Două fragmente provin dintr-un vas lucrat
din pastă densă amestecată cu nisip, decorat cu linii
incizate în reţea, deasupra cărora a fost trasată o linie
incizată în val (fig. 31/2-3).
Nu au fost identificate nici un fel de elemente de
fortificare a aşezării. Tipul de locuinţă este reprezentat
de forma dreptunghiulară, cu groapa săpată la o
adîncime destul de mică, avînd acoperişul susţinut
de stîlpi, cu vatra înconjurată de pietre în colţul
nord-vestic sau nord-estic. Uneori lîngă bordei s-a
construit şi un cuptor de lut ca în cazul bordeiului
nr. 2 din curtea conacului. Pentru încadrarea cronologică
a complexelor de la Cernat, descoperite în
curtea conacului sau în grădina Konnáth, cea mai
mare importanţă ni se pare a prezenta materialul ceramic.
El poate fi împărţit în două grupe. Din prima
fac parte vasele lucrate cu mîna, din cea de-a doua
vasele făcute la roata la turaţii rapide. Cele dintîi au
aspectul ceramicii cunoscute în aria culturală Jitomir–Korceak–Suceava–Şipot,
23 iar vasele lucrate la
roată, decorate cu caneluri late, distanţate, sau cu
linii incizate adînc, prezintă analogii în ceramica
culturii Ipoteşti–Cîndeşti. 24 Fragmentul de vas din
pastă cenuşie zgrunţuroasă, cu decor de rozete ştampilate,
este considerat în cadrul culturii Bratei a reprezenta
tradiţia atelierelor provinciale. 25
Materialul ceramic este mai sărac decît la Poian.
Varietatea tipurilor de vase este mai redusă, ceea ce
nu exclude folosirea tuturor tipurilor cunoscute în
aşezarea de la Poian. Tipurile principale sînt vasul
lucrat cu mîna, avînd buza slab dezvoltată, precum
şi tipsiile de lut. Tipul de vas lucrat la roata cu turaţii
rapide are analogii imediate în tipul cunoscut din
inventarul bordeiului nr. 16 de la Poian.
Obiectele de uz casnic sînt reprezentate de cuţite,
fusaiole de lut şi străpungătoare de os. Singurul
obiect de podoabă, descoperit în bordeiul nr. 5 de la
23
Eugenia Zaharia, op. cit., 120.
24
V. Teodorescu, op. cit., 491, fig. 2/1-6.
25
Z. Székely, în Aluta, I, 1969, pl. II, 1; Ligia Bîrzu, Continuitatea
populaţiei autohtone în Transilvania în secolele IV-V, 1973,
pl. VI, 7; pl. X, 3
26
A. Sós, Zalavár, 1963, pl. XXI; pl. LX, 1.
27
Ibidem, pl. LXI, 2-3.
Cernat-Róberttag, este un inel de argint, cu analogii
în lumea romano-bizantină.
Aşezarea de la Róberttag este a doua de acest fel
din valea Rîului Negru (după cea de la Poian), databilă
în funcţie de tipul de locuinţă şi de materialul
ceramic în sec. VI. Ea poate fi sincronizată cu primul
nivel de locuire de la Poian, cu atît mai uşor, cu cît
aşezarea de la Róberttag nu are decît un singur nivel
ce nu continuă dincolo de sfîrşitul sec. VI sau începutul
celui următor. Mai tîrziu, o altă aşezare va
lua naştere în valea pîrîului Cernat, pe locul actual al
comunei. Acestei aşezări îi aparţin cele două bordeie
din curtea conacului şi bordeiul nr. 3 din grădina
Konnáth. Ele pot fi datate în sec. VIII, în timp ce
ultimul bordei ar putea fi încadrat şi în cel următor.
Bordeiul nr. 4, ce suprapune locuinţa nr. 3, se
încadrează fără îndoială într-o perioadă mai tîrzie,
probabil la sfîrşitul sec. IX şi la începutul celui următor.
Această încadrare cronologică se sprijină pe materialul
ceramic descoperit în inventarul bordeiului.
Fragmentul de vas din pastă fină cenuşie, cu decor
lustruit în reţea, aparţine unui tip mai puţin întîlnit.
Ornamentul lustruit este executat prin adîncire în
pastă. Vase decorate în această manieră sînt cunoscute
doar dintr-o etapă mai tîrzie, 26 ca de pildă vasul
cu buze profilate de la Zalavár (Ungaria), datat de
către autorii descoperirii în sec. XII-XIV. 27 Decorul,
format din crestături făcute cu unghia, îşi găseşte
analogii tot în aşezarea de la Zalavár, unde este datat
în sec. IX-X. 28 Pentru vasul borcan cu corp bombat,
cu buza tăiată drept, decorat cu caneluri fine,
analogia cea mai apropiată ni se pare a fi atestată în
aşezarea din sec. XI de la Dunaújváros. 29 Tot aici
este atestată şi ştampila în relief, în formă de cerc,
aplicată pe fundul vasului, care apare şi în locuinţa
de la Cernat. 30 O analogie mai exactă pentru vasul
cu buza profilată aflăm în aşezarea de la Tiszaeszlár-
Bashalom şi considerăm de aceea că încadrarea cea
mai potrivită din punct de vedere cronologic a acestui
tip de vas este intervalul sec. IX-X. 31
Încadrarea bordeiului nr. 4 în sec. X şi la începutul
celui următor este sugerată şi de un tezaur de
monede bizantine, descoperit în grădina Bokor, din
care numai o parte a ajuns în colecţia Muzeului din
Sf. Gheorghe. Cu toate acestea, monedele păstrate au
fost suficiente pentru a stabili componenţa tezaurului
şi data îngropării sale, anume la mijlocul sec. XI. 32
28
Ibidem.
29
I. Bóna, VII. századi avar települések és Árpád-kori magyar falu
Dunaújvárosban, 1973, pl. 13, 7; pl. 16, 6; pl. 17, 17.
30
Ibidem, pl. 16, 4.
31
J. Kovalovszki, Településásatások Tiszaeszlár-Bashalmon,
1980, pl. 30, 1.
32
Z. Székely, în Aluta, VI-VII, 1975, 65.
226