JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

fin. Pasta ambelor categorii are cioburi pisate. Primei
categorii îi aparţin următoarele forme de vase:
1. Vase în formă de castron, făcute din pastă
amestecată cu cioburi pisate. Tot corpul vasului a
fost acoperit cu barbotină. Din această categorie au
fost găsite două vase; unul fragmentar, celălalt a fost
întregit. Cel întregit are următoarele dimensiuni:
înălţimea este de 14,5 cm, diametrul gurii 18 cm,
diametrul fundului 11,5 cm. Marginea fundului
este netezită (fig. 1/3).
2. Castron cu umăr; partea de sus este lustruită,
iar pe pîntec este decorat cu barbotină zgrunţuroasă;
păstrat fragmentar (fig. 3/6).
3. Castron cu doi butoni pe umăr, perforaţi vertical
şi aşezaţi faţă în faţă. S-a păstrat fragmentar,
lipsindu-i fundul (fig. 2/2).
4. Vas cu gît cilindric şi cu corpul bombat; este decorat
prin excizie. S-a păstrat fragmentar. În jurul fundului
vasul este netezit pe o fîşie de 1,5 cm (fig. 2/4).
5. Vas piriform cu gura puţin îngroşată şi răsfrîntă
în afară. Gîtul e lustruit, iar tot corpul, pînă
la fund, este acoperit cu barbotină neorganizată,
asemănătoare cu decorul aşa-zis „Bessenstrich”. Pe
partea de jos a vasului sînt aplicaţi doi butoni plaţi.
Dimensiunile vasului: înalt de 31 cm; diametrul buzei
13,5 cm; diametrul fundului 11 cm (fig. 2/1).
Categoria a II-a este reprezentată prin următoarele
forme de vase:
1. Vas cu gîtul cilindric, cu corpul bombat, decorat
cu incizii. S-a păstrat fragmentar (fig. 3/1, 3).
2. Vas cu gît cilindric şi umărul bombat. Marginea
buzei este ornamentată cu puncte imprimate.
Pe umăr se află doi butoni perforaţi vertical şi aşezaţi
opus; vasul este decorat cu benzi de jur împrejur
pe partea de jos a vasului. Marginea fundului
este lustruită. Are culoarea brun-închis cu pete roşii,
probabil ars secundar. Dimensiunile vasului: înălţimea
11,5 cm; diametrul gurii 12 cm; al fundului 8,5
cm (fig. 1/1).
3. Pahare; au fost întregite două. Primul este decorat
cu caneluri paralele, alternînd cu linii incizate
paralel, iar pe partea de jos a vasului un decor de
ordin spiralic făcut din caneluri şi din benzi de linii
incizate; alături de decorul format din bande de
linii în spirală se mai află şi trinunghiuri incizate.
Acest decor este aşezat într-o fîşie curpinsă între două
benzi formate din linii incizate (fig. 1/4). Paharul
celălalt este decorat cu caneluri paralele în partea de
Contribuţii la cunoaşterea culturii Boian în sud-estul Transilvaniei
sus, iar pe partea de jos între caneluri se află 2 benzi
înguste formate din linii incizate paralel. Spre fund
vasul nu are decor.
Vasele din prima categorie sînt vase de uz comun,
lucrate mai grosolan, şi sînt arse cenuşiu sau brun
închis. Cele din categoria a doua sînt vase mai fine,
cu pereţi subţiri, de culoare neagră sau sură. Corpul
vaselor este acoperit de un strat de lut fin. Materialul
ceramic din Sf. Gheorghe I, decorat cu linii incizate,
cu caneluri fine şi cu benzi înguste, se alătură
ceramicii care este mai mult înrudită cu ceramica
precucuteniană decît cu ceramică culturii Bioan,
faza Giuleşti. Motivul din benzi înguste umplute cu
liniuţe incizate e un ornament obişnuit în olăria de
tip Izvoare I 2
. 3 De asemeni, şi canelurile asociate cu
incizii, 4 precum şi decorul format din benzi de linii
incizate adînc. Aceleiaşi culturi îi aparţin şi vasele
descoperite în nisipăria lui Jenő Molnár. Din acest
material ceramic vasul cu gît cilindric, decorat cu
butoni perforaţi cu proeminenţe încadrate cu decor
spiraliform, ca formă se aseamănă cu vasul precucutenian
de la Zăneşti. 5 Iar decorul spiraliform format
din linii incizate, în asociere cu caneluri sau fără, se
află tot printre motivele de decor ale ceramicii de la
Dealul Viei, din aşezarea precucuteniană de la Zăneşti.
6 Paharele decorate cu linii paralele în asociere
cu caneluri, aparţin tot acestei culturi. Ornamentul
spiraliform şi triunghiuri incizate este un decor preferat
în această cultură. 7 Vasul cu decor excizat se
poate încadra tot în cultura precucuteniană.
Vasele-castron decorate cu barbotină aparţin
mai mult aspectului culturii Boian, faza Giuleşti.
Iar vasul cu gît înalt şi cu pîntec bombat, prevăzut
cu doi butoni plaţi, este o formă încă necunoscută
pînă acum în acest orizont cultural. Castronul prevăzut
cu butoni perforaţi vertical este cunoscut din
aşezarea precucuteniană de la Eresteghin. 8
Descoperirile de la Sf. Gheorghe I-II au fost
considerate pînă nu de mult ca aparţinînd culturii
Boian. 9 E. Zaharia, cercetînd materialul publicat de
Schroller, a ajuns la concluzia că acesta indică o fază
mai tîrzie şi încadrează Sf. Gheorghe I-II în cultura
precucuteniană, fază Zăneşti. 10
Considerăm întemeiată această concluzie, iar
acest material pe care îl publicăm în prezent, confirmă
apartenenţa lui de această cultură. Avînd unele
forme (paharul) şi ornamente caracteristice (decor
spiralic din caneluri sau incizat) pentru cultura
3
R. Vulpe, Izvoare, 1957, 64, fig. 28/1-3.
4
Ibidem, fig. 2/4, 75.
5
Şantierul Traian, SCIV, IV/1-2, 1953, fig. 8.
6
Şantierul Traian, SCIV, V/1-2, 1954, pl. II, 8, 11-12.
7
R. Vulpe, op. cit., fig. 25/1.
8
Z. Székely, Contribuţie la studiul culturii Precucuteni în valea
Oltului, Culegere de studii şi cercetări, I, Muzeul Braşov, 1967,
fig. 6/6.
9
Vezi la H. Schroller şi E. Comşa.
10
E. Zaharia, Angaben über die Boian–Giuleşti Kultur. Die
Siedlung von Leţ, Dacia, N. S., XI, 1967, 29, fig. 13, 34, n. 83.
29