JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Purtătorii acestei culturi s-au suprapus populaţiei
culturii Tripolie–Cucuteni–Ariuşd. Această transformare
s-a întîmplat la sfîrşitul epocii neolitice, iar
noua cultură formată, cunoscută sub denumirea de
cultura Schneckenberg, a durat pînă în primele faze
ale epocii bronzului, contribuind la dezvoltarea altor
culturi din Transilvania. 16
Prin urmare, materialul aşezării de la Jigodin dovedeşte
că cultura, care a contribuit la geneza culturii
cu ceramică şnurată în Transilvania, a venit din sudul
Uniunii Sovietice şi nu s-a format sub influenţa
culturilor occidentale. O săpătură, care ar furniza
noi date, ar fi de natură să documenteze şi legătura
dintre această cultură şi cultura ceramicii pictate.
În faza timpurie a epocii bronzului, în Transilvania
apare cultura Wietenberg, 17 ale cărei urme se
găsesc aproape pe tot teritoriul Transilvaniei. Pînă în
prezent nu există o aşezare din cultura Wietenberg,
săpată şi publicată în mod satisfăcător. Sondajele
executate în vara anului 1950 la „Piscul Cocorilor”,
lîngă Sf. Gheorghe (Gémvára) n-au dat, din cauza
terenului răvăşit, prilej pentru observaţii stratigrafice.
18 Pentru stabilirea genezei acestei culturi stau
la dispoziţia cercetătorilor numai materiale ceramice
şi obiecte care provin din descoperiri răzleţe, materialul
aşezării Wietenberg de la Sighişoara fiind
publicat numai parţial, iar observaţiile făcute de Seraphin,
cercetătorul acestei aşezări, neputînd fi folosite
decît cu precauţiune.
Materialul ceramic al acestei culturi prezintă mai
multe forme de străchini cu motive geometrice incizate
în fomră de spirale sau benzi paralele, ca de pildă
cele două străchini descoperite nu de mult într-o carieră
de nisip între Reghin şi Teaca, rai. Bistriţa, Reg.
Cluj (Muzeul Regional din Tg. Mureş), dar se găsesc
şi ceşti cu toarta din bandă îngustă ca acelea din Sf.
Gheorghe (fig. 5/1-3). Vasele din cultura Wietenberg
au o ornamentare foarte variată, sînt decorate
cu spirale, cu benzi în formă de meandru umplute
cu linii incizate sau cu motive imprimate (fig. 3/1-5,
14; fig. 6/1a-b, 2a-b). Pe un fragment de buză găsit la
Bicsadul Oltului, rai. Sf. Gheorghe, la Vápavára, se
află şi motivul de plasă, care e frecvent în ornamentaţia
ceramicii cu şnur. E caracteristică şi forma de
strachină cu patru colţuri (fig. 3/2, 3, 5, 14, 17, 18
şi fig. 8/6). Toate aceste forme se găsesc în valea Oltului,
în materialul aşezării din cultura Wietenberg
de la Malnaş-Füvenyestető, rai. Sf. Gheorghe (fig.
3/1) şi al aşezării de la Bicsadul Oltului (Vápavára),
16
M. Petrescu-Dîmboviţa, în SCIV, II, 1951, 259.
17
I. Nestor, op. cit., 93; D. Popescu, op. cit., 105.
18
Despre rezultatele cercetărilor întreprinse de şantierul Sf. Gheorghe–Breţcu
în 1950, SCIV, II, 1951, 301.
19
K. Horedt, Donauländische Einwirkungen auf die bronzezeitliche
Keramik Siebenbürgens, Wiener Prähistorische Zeitschrift,
Contribuţie la cronologia epocii bronzului în Transilvania
care a fost distrusă cu ocazia exploatării carierei de
piatră. Locurile de aşezare ale oamenilor din cultura
Wietenberg se găsesc pe movile, în văile pîraielor sau
ale rîurilor.
K. Horedt e de părere că această cultură s-a format
sub influenţa culturilor dunărene, şi anume cultura
Vattina, cultura „cîmpurilor de urne” din vestul
Olteniei şi, cu deosebire, cultura Tei. 19 Cercetînd materialul
ceramic provenit din săpătura de la Gémvára
(Sf. Gheorghe) şi al aşezării descoperite în anul 1954
la Kőcsuklánd, lîngă Miercurea-Ciuc, se poate constata
că cultura Schneckenberg a avut o mare influenţă
asupra formării acestei culturi, mai ales în faza
ei de început. Pentru cultura Schneckenberg este caracteristic
şi materialul ceramic care conţine vase decorate
sub gît cu brîu alveolar. 20 În ambele aşezări de
tip Wietenberg, la Sf. Gheorghe şi la Miercurea-Ciuc
(fig. 3/6), s-au găsit afară de ceramică decorată cu incizii
(fig. 8/2, 4-5) şi astfel de fragmente de vase (fig.
8/1). Mai mult, tipul toporului şlefuit plat, cunoscut
din faza A a culturii Schneckenberg, 21 a fost găsit şi
în aşezarea de tip Wietenberg de la Miercurea-Ciuc
(fig. 9/1), iar cuţitul curb de piatră s-a menţinut şi
în cultura Wietenberg, ceea ce dovedeşte influenţa
culturii Schneckenberg. 22 Prin urmare, e evident
că şi această cultură a fost influenţată de curentul
cultural venit din sudul Uniunii Sovietice. Această
cultură a avut o durată lungă, ceea ce se dovedeşte
prin faptul că la Gémvára a fost găsit un fragment
de vas de tip Villanova, iar la Jigodin, la punctul
numit Gátvége, s-au descoperit fragmente de vase
tipice aparţinînd culturii Wietenberg, împreună cu
vase cu torţi supraînălţate, prevăzute cu buton. E cunoscut
că aceste vase sînt caracteristice pentru prima
vîrstă a fierului. Durata lungă a culturii Wietenberg
a făcut ca ea să contribuie la dezvoltarea altei culturi
din epoca bronzului de pe teritoriul Transilvaniei,
şi anume la formarea culturii Otomani. Acest fapt
a fost constatat şi de I. Nestor. 23
Cultura Otomani e răspîndită în partea vestică
a Transilvaniei. Resturile de cultură materială ale
acestei culturi sînt cunoscute din săpăturile executate
de M. Roska la Otomani şi din descoperiri din
alte localităţi situate în vestul Transilvaniei. 24 Aspectul
acestei culturi este cunoscut mai mult din materialul
ceramic şi din unelte de producţie confecţionate
din os şi din piatră. Unelte de metal nu s-au
găsit. Roska crede a fi descoperit urme de locuinţe
în aşezarea de la Otomani, în formă de groapă.
XXVIII, 1941, 84.
20
A. Prox., op. cit., pl. XIV, 7, pl. XV, 1-2.
21
Ibidem, pl. XIII, 7.
22
I. Nestor, op. cit., 93, n. 373.
23
Ibidem, 93.
24
Vezi Indicaţii Bibliografice, la D. Popescu, op. cit., 89-99.
85