JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum
JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum
JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Rezultatele săpăturilor din anul 1950<br />
A. Gémvára („Cetatea Cocorului”) e aşezat la<br />
marginea de vest a oraşului Sf. Gheorghe, pe malul<br />
stîng al pîrîului Debren. E un promontoriu la baza<br />
căruia se află o [stâncă de] gresie. Laturile dinspre E,<br />
V şi S ale acestui promontariu sînt piezişe, iar spre N<br />
şi N-V promontoriul se continuă în creasta movilei<br />
Avasalja (pl. I, 1).<br />
Săpăturile au început printr-un şanţ (Ş. A) lung<br />
de 50 m, larg de 2 m, adînc de 0,70-0,80 m, care<br />
a secţionat botul de deal în direcţia E–V, la mijloc<br />
(pl. II). Sub stratul de humus vegetal, gros de 0,10<br />
m, era un strat de cultură gros de 0,40 m, sub care<br />
urmează solul viu, lut galben (pl. III). Şanţul al doilea<br />
(Ş. B) a fost făcut în partea sudică a botului de<br />
deal. În acest loc stratul de cultură avea o grosime<br />
de 0,30 m şi conţinea puţine fragmente ceramice. În<br />
partea nordică a botului de deal s-a săpat un alt şanţ<br />
(Ş. C), lung de 10 m şi larg de 2 m. La capătul nordic<br />
al acestui şanţ au fost descoperite resturile unei<br />
locuinţe aparţinînd culturii Ariuşd.<br />
Dimensiunile locuinţei s-au putut preciza numai<br />
pe baza suprafeţei stratului de chirpic ars, de culoare<br />
roşie. Lungimea este 13 m, lărgimea 6 m, spre V şi E<br />
se îngustează la 3 m.<br />
Stratul de chirpic forma la mjloc o masă compactă<br />
(fig. 1).<br />
Forma locuinţei era dreptunghiulară, iar podeaua<br />
a fost făcută din lut. Pereţii au fost făcuţi din<br />
pari, împletiţi cu nuiele şi acoperiţi cu lut. Urmele<br />
parilor cu vîrful ascuţit s-au păstrat mai mult în partea<br />
sudică a locuinţei, în bucăţile de chirpic păstrate<br />
pe podea. În partea nordică a platformei de chirpic<br />
au fost găsite lespezi de piatră, aşezate în oarecare<br />
ordine: printre ele era şi o piatră de măcinat. La marginea<br />
nordică a locuinţei a fost descoperit şanţul de<br />
apărare al aşezării, plin cu chirpic, cu cărbuni şi cu<br />
fragmente de vase. În partea estică a locuinţei a fost<br />
găsită o groapă circulară plină cu fragmente de vase.<br />
Masa de chirpic a locuinţei a fost secţionată în direcţia<br />
N-E–S-V şi sub stratul de chirpic a fost găsită<br />
o groapă (fig. 2).<br />
Cea mai mare parte a materialului scos din<br />
săpătură o constituie ceramica care prezintă forme<br />
obişnuite ale ceramicii din cultura Ariuşd. Majoritatea<br />
fragmentelor de vase aparţin grupei vaselor<br />
de bucătărie, făcute din pastă impură, de culoare<br />
brună. Buzele vaselor sînt puţin răsfrînte în afară,<br />
umărul şi corpul fiind decorate cu butoni perforaţi<br />
orizontal. Aceste vase sînt cunoscute şi în aşezarea<br />
Cercetări arheologice la Sf. Gheorghe, Gémvára–Avasalja (Cetatea Cocorului)<br />
de la Ariuşd. 10 Un fragment de vas este decorat în<br />
afară de butonul de sub buză cu impresiuni făcute<br />
cu degetul.<br />
Grupa II o formează fragmente de cupe, de<br />
străchini şi suporturi de vase. Acestea sînt făcute din<br />
pastă pură, bine arse şi pictate. Formele de cupe sînt<br />
de tipurile cunoscute de la Ariuşd 11 şi de la Olteni. 12<br />
Fragmentele de străchini prezintă două forme: a) cu<br />
buza răsfrîntă puţin înăuntru, decorată cu buton<br />
perforat orizontal şi pictată cu roşu şi alb; b) cealaltă<br />
formă e cu buza mult răsfrîntă înăuntru, avînd o culoare<br />
neagră.<br />
În interiorul locuinţei, în stratul de chirpic au<br />
fost descoperite patru suporturi de vase (fig. 3), de<br />
diferite dimensiuni, şi aparţin grupei 2 şi 3 după clasificarea<br />
lui László. 13 Unul dintre aceste suporturi s-a<br />
păstrat în stratul de chirpic deformat din cauza unei<br />
arderi secundare. E decorat cu meandre pictate în<br />
trei culori pe fond alb (fig. 3/5). S-a mai păstrat şi un<br />
asemenea suport fragmentar (fig. 3/4).<br />
Au mai fost găsite şi alte obiecte făcute din lut,<br />
o măsuţă cu patru picioare (pl. V, 11), vase miniaturi<br />
de diferite forme. Un vas mic cu picior înalt de<br />
4,5 cm (pl. V, 5) a fost descoperit la o adîncime de<br />
1 m, sub fragmentele de vase grosolane păstrate în<br />
stratul de chirpic. La aceeaşi adîncime, la 0,20 m de<br />
suporturi, a fost găsit un alt vas mic, înalt de 5 cm,<br />
decorat la gît cu puncte, iar la umăr cu doi butoni<br />
perforaţi vertical şi orizontal (pl. V, 3). Vasul mic cu<br />
corpul bombat şi cu doi butoni perforaţi orizontal<br />
a fost descoperit în groapa din partea de N-V a locuinţei<br />
(pl. V, 1). Au mai fost găsite în jurul locuinţei<br />
încă două fragmente de vase miniaturi cu picior (pl.<br />
V, 7, 10).<br />
Tot în interiorul locuinţei au fost descoperite<br />
fragmente de linguri ale căror mînere au o creastă<br />
mediană şi sînt perforate la capăt (pl. IV, 9-10), reprezentînd<br />
tipuri caracteristice ale culturii Ariuşd.<br />
Inventarului locuinţei îi mai aparţine un lustruitor<br />
de vas făcut din lut (pl. IV, 7), o placă de lut perforată<br />
la mijloc, a cărei întrebuinţare este necunoscută<br />
(pl. IV, 6) şi o greutate de plasă găsită la marginea<br />
sudică a locuinţei (pl. IV, 13).<br />
În partea vestică a complexului de locuinţe a fost<br />
descoperit un idol antropomorf care reprezintă partea<br />
inferioară a unei statuete feminine decorată cu<br />
incizii (pl. V, 8). Acest idol e caracteristic pentru<br />
cultura Cucuteni faza A. 14 Tot în stratul de chirpic<br />
al locuinţei a fost găsită o statuetă de animal cu 4<br />
picioare; capul lipseşte (pl. V, 4). În partea estică<br />
a aşezării, în fundul şanţului A, a fost descoperit<br />
10<br />
F. László, op. cit., 302, fig. 32 şi Idem, Les types de vases peints<br />
d’Ariuşd, Dacia, I.<br />
11<br />
Idem, în Dacia, I, pl. II, 2.<br />
12<br />
Idem, în Dolg, II, fig. 23.<br />
13<br />
Idem, în Dacia, I, pl. VII, 3-6.<br />
14<br />
H. Schmidt, Cucuteni, 1932, pl. 31, 1 şi pl. 32, 3.<br />
45