JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

*
Prezentarea culturii materiale a aşezării din prima
vîrstă a fierului, descoperită la Reci, o putem face
pe baza formei de locuire, a ritului de înmormîntare
şi a inventarului descoperit în bordeie, în gropi şi în
morminte.
Aşezarea este neîntărită, cu bordeie circulare sau
ovale săpate în pămînt; nu s-au observat urme de
pari. O vatră circulară cu lipitură a fost aşezată de
obicei în mijlocul bordeiului. Purtătorii acestei culturi
duceau o viaţă sedentară, ocupîndu-se pe lîngă
cules, vînat, pescuit şi ţesut şi cu creşterea vitelor.
Aveau şi cai, fapt dovedit de un idol de lut descoperit
într-o groapă. Numeroasele pietre de măcinat descoperite
în bordeie arată o agricultură dezvoltată.
Ritul funerar a fost arderea morţilor în groapă cu
vase ofrandă. Acest rit este cunoscut din epoca bronzului
în cultura Wietenberg. 3
Pentru încadrarea cronologică a aşezării, cel mai
preţios este materialul ceramic. Vasele sînt făcute din
pastă compactă cu cioburi pisate bine, lustruite şi arse
negru sau brun. Pereţii vaselor sînt groşi, numai unele
fragmente de ceşti şi de străchini de culoare neagră au
pereţi subţiri. Vasele descoperite se împart după formă
în următoarele grupe: 1) Vase mari bitronconice;
2) vase în formă de sac; 3) amforă; 4) străchini; 5)
vase cu suport; 6) ceşti; 7) căni; 8) vas sferic.
1. Vas bitronconic de dimensiuni mari şi cu decor
canelat. Vasele din această categorie au gîtul înalt cilindric
cu marginea lăţită sau răsfrîntă în afară, cu
partea superioară a corpului ca o cupolă, iar partea
de jos tronconică şi cu fund mic. Buza vasului e faţetată
sau e fără decor. Pe umeri sînt decorate cu benzi
de caneluri în ghirlande sau benzi de caneluri arcuite
în jurul unei proeminenţe (pl. IV, 3). La unele dintre
aceste vase la mijloc se află un brîu puternic reliefat,
uneori decorat cu caneluri.
2. Vas în formă de sac. Acest tip de vas are gura
largă cu buza dreaptă, iar sub margine patru butoni
laţi sau ascuţiţi. La unele vase, marginea este ornamentată
cu alveole.
3. Amfora. Are gît înalt cilindric, corpul bitronconic
bine dezvoltat şi cu două toarte mari, rotunde
pe umăr.
4. Străchini. Variantele caracteristice sînt următoarele:
a) strachina înaltă de mari dimensiuni, de
formă tronconică cu marginea dreaptă (pl. III, 5).
E cu sau fără decor, sau ornamentată cu o zonă de
caneluri verticale şi orizontale (pl. V, 10); b) strachina
de formă semisferică cu buza trasă spre interior,
fără decor sau cu buza faţetată. Fundul e plat sau cu
umbo; c) strachina cu marginea lobată (pl. VII, 3).
Acest tip de vas s-a păstrat numai fragmentar.
Aşezări din prima vîrstă a fierului în sud-estul Transilvaniei
5. Vase cu suport; sînt cu picior cilindric gol sau
plin; s-au păstrat numai fragmente (pl. V, 4).
6. Ceşti. S-au păstrat numai fragmente din ceşti
cu o toartă. Marginea în dreptul toartei e turtită, iar
toarta, făcută din bandă lată cu o nervură mediană,
e aşezată sub margine (pl. V, 9).
7. Căni. În această categorie situăm cele trei
căni descoperite în bordeiul nr. 3. Aceste căni sînt
cu buza uşor răsfrîntă în afară şi cu corpul bombat.
Toarta porneşte din umărul cănilor şi se ridică deasupra
buzei, terminîndu-se cu un buton simplu, sau
în formă de melc, sau cu creastă; pe pîntecul uneia
dintre căni se află coaste în relief aşezate vertical.
8. Vas sferic cu fund mic. E cu buza dreaptă,
avînd pe umăr 4 urechiuşe.
Ornamentarea vaselor e variată. În general, decorul
vaselor mari bitronconice constă din benzi de
caneluri aşezate în ghirlande, uneori în jurul unei
proeminenţe. sînt vase de acest tip şi de dimensiuni
mai mici, la care canelurile de pe umăr sînt aşezate
vertical; unele sînt nedecorate. Buza este faţetată
sau fără decor. Ornamentul faţetat se găseşte şi pe
buza străchinilor. La vasele în formă de sac decorul
obişnuit e format din 4 butoni plaţi sau ascuţiţi. La
unele, buza e ornamentată cu alveole. Pe un fragment
de vas se află şi decorul format din bandă de
linii în val, executat cu un instrument dinţat (pl. V,
2). Pe un alt fragment din umărul unui vas bitronconic
se află un decor excizat care reprezintă două
spirale într-o zonă acoperită cu barbotină (pl. V, 5).
Decorurile interioare pe vase sînt formate din benzi
de caneluri orizontale, aşezate imediat sub margini.
Pe un fragment de strachină în jurul fundului se află
un cerc dublu (două cercuri concentrice), în mijlocul
căruia este o cruce formată din două benzi de
linii scurte orizontale (pl. V, 6). Ornamente incizate
umplute cu alb, cu liniuţe oblice, triunghiuri etc. se
află pe un fragment din umărul unui vas bitronconic
şi pe un fragment din marginea unei străchini
(pl. VII, 1, 1a, 2). Decorul interior în general constă
din caneluri fine sau din incizii aşezate pe buză sau
sub margine.
În afară de ceramică au mai fost găsite şi cîteva
unelte de uz casnic, dintre care menţionăm pietre
de măcinat, prîsnele de lut, greutăţi de plasă, două
fragmente din forme de turnat şi două celturi de
bronz. Pe fundul unei gropi, împreună cu fragmente
de vase hallstattiene, a fost găsit un idol zoomorf.
Pietrele de măcinat sînt de formă arhaică ovală, iar
greutăţile de lut sînt piramidale. Fusaiolele de lut
sînt bitronconice sau cu feţe plate.
Cele două fragmente de formă de turnat celturi
sînt făcute din gresie (pl. VIII, 7-8).
3
Istoria României, I, 1960, 113.
97