JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
are toate trăsăturile caracteristice ceramicii dacice.
Această staţiune a luat sfîrşit – după cum rezultă din
datele monedelor – după anul 2 î. e. n. Obiectele de
argint, mai ales brăţările, sînt bijuterii cunoscute la
poporul dacic. Aceste obiecte arată o rază de răspîndire
destul de largă în lumea antică, atît în spaţiu,
cît şi în timp. Astfel de brăţări se găsesc nu numai în
materialul descoperirilor din perioada iliro-celtică,
în materialul germanilor de răsărit din epoca recentă
imperială romană, dar – mai ales cele făcute cu răsucirea
mai multor sîrme – şi din timpul migraţiunii
popoarelor. 35 Afară de tezaurul găsit la Cerbel, şi tezaurul
nostru cu monede, datat drept cea mai recentă
descoperire din teritoriul Daciei, dovedeşte că şi
mai înainte – nu cum a constatat Radnóti 36 –, chiar
în secolul I î. e. n., brăţările acestea erau răspîndite
în Dacia. Din materialul obiectelor găsite la Şimleul
Silvaniei se vede clar că în sec. I î. e. n. civilizaţia
Daciei se afla mai ales sub o influenţă orientală. E o
dovadă de legăturile comerciale şi culturale, pe care
le-a avut Dacia în primul secol î. e. n., cu popoarele
din sudul şi răsăritul Europei. Prin urmaie, tezaurul
de la Şimleul Silvaniei – care în harta lui D. Popescu
nu figurează, a îmbogăţit lista staţiunilor dacice cu
încă una necunoscută. 37
35
Ibidem, 37, 38, pl. XI; N. Fettich, A szilágysomlyói második
kincs (ArchHung, VIII), 1932, XXVII, 1; D. Popescu, op. cit.,
60.
36
A. Radnóti, A zalahosszúfalusi ezüst lelet, FolArch, III-IV,
1941, 115.
37
D. Popescu, op. cit., harta 2.
128