JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

de 20 cm era un strat de cultură gros de 30 cm, în
care au fost găsite resturi de cultură materială din
neolitic şi, sporadic, din epoca bronzului (cultura
Schneckenberg); un mormînt de incineraţie tot din
epoca bronzului, precum şi alte urme de locuire din
La Tène-ul dacic. Sub acest strat de cultură era un
strat de nisip, care s-a depus pe stînca nativă. În secţiune,
la o adîncime de 25-30 cm au fost descoperite
resturile unei locuinţe ale culturii Ariuşd, distrusă de
fierul plugului, podeaua, un strat de chirpic ars roşu,
precum şi vatra cu gardină de lut, s-au păstrat numai
parţial. Lîngă vatră au fost găsite două greutăţi de
plasă. Ceramica din locuinţă constă din fragmente
de vase de diferite tipuri, pictate şi nepictate, obişnuite
în cultura Ariuşd.
Mai interesant este materialul ceramic descoperit
în anul 1977 în secţiunea 1 de verificare, executată
pe partea sud-estică a terenului. Aspectul acestui
material este Cucuteni A3, tipul Fedeleşeni; alte
fragmente aparţin fazelor A-B şi B ale culturii Cucuteni.
2
În anul 1975, în hotarul oraşului Cristuru Secuiesc
au fost efectuate săpături pe locul numit „Poala
Bradului”, dezvelindu-se o aşezare din epoca prefeudală,
care a fost suprapusă peste una din neolitic.
În cursul săpăturii, la o adîncime de 40 cm, au fost
dezvelite două locuinţe aparţinînd neoliticului. Locuinţele
erau de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile
de 6 × 5 m, cu axul lung orientat N–S. Delimitarea
lor s-a făcut pe baza suprafeţei arse roşu,
acoperite cu fragmente de vase. Inventarul acestor
locuinţe constă, în afară de o bucată de aramă, din
fragmente de vase. Materialul ceramic reprezintă,
după pastă şi formă, două categorii de vase: 1) vase
de tradiţie Ariuşd şi 2) vase de aspect Bodrogkeresztúr.
În prima categorie se află şi fragmente de vase
pictate în stil ariuşdean, faza Cucuteni A3 (pl. II,
1-2; pl. III, 6). Grupei a doua aparţin fragmente de
vase Bodrogkeresztúr, vase cu patru torţi 3 (pl. IV, 4,
7), vase dreptunghiulare prevăzute cu patru picioare
4 (pl. IV, 11, 11a), vase cu suport 5 (pl. IV, 5), vase
Contribuţii la dezvoltarea culturii Ariuşd
cu marginea lobată – patru lobi traşi din marginea
vasului 6 (pl. IV, 1) –, fragmente de vase decorate cu
motive meandrice haşurate cu liniuţe paralele sau în
reţea 7 (pl. I, 1, 3; pl. III, 7-8) şi ceşti mici cu cîte
două torţi sub margine. 8 Aceste două categorii de
vase, aparţinînd celor două culturi semnalate mai
sus, au fost găsite împreună, într-o singură locuinţă,
ceea ce arată că cultura Ariuşd în această perioadă,
cînd purtătorii culturii Tisa pătrund în estul Transilvaniei,
mai persistă nu numai în valea Oltului, dar
şi în valea Tîrnavelor.
Din cele relatate mai sus reiese că, în cursul dezvoltării
ei, cultura Ariuşd din sud-estul Transilvaniei
a avut contacte cu culturile contemporane neolitice
din centrul Transilvaniei şi cu regiunea de dincolo de
Carpaţi. Suportul de vas de tip Petreşti, care aparţine
fazei clasice tîrzii a culturii Petreşti (faza B), 9 a fost
găsit într-un complex ariuşdean datat într-o etapă
plină de dezvoltare, dar nu finală. Acest fapt este
dovedit şi de prezenţa mai multor vase de tip precucutenian,
găsite în locuinţa de la „Baia de nisip”.
Prin urmare, faza Petreşti B, cronologic, nu se poate
considera ca etapă finală şi a culturii Ariuşd. 10 După
rezultatele săpăturii executate la Reci în anii 1957-
1959, precum şi cele de la Cristuru Secuiesc din anul
1965, faza finală a culturii Ariuşd este ulterioară fazei
Petreşti B, perioadă cînd pătrund şi în estul Transilvaniei
purtătorii culturii Tisa tîrzie. Aşezarea de la
Reci 11 reprezintă mai degrabă faza Tiszapolgár, iar
aceea de la Cristuru Secuiesc faza Bodrogkeresztúr,
fapt atestat de tipurile de vase reprezentate în aceste
aşezări; la Cristuru Secuiesc lipsesc unele tipuri ca
vasul cu picior înalt şi suportul de vas, în schimb
există alte forme care nu sînt reprezentate la Reci, ca
de exemplu vasul cu patru lobi.
Aceste aşezări fiind cercetate numai parţial, rezultatele
comunicării noastre în privinţa etapei finale
a culturii Ariuşd nu rezolvă definitiv această
problemă, ele aducînd numai o contribuţie modestă
la elucidarea ei.
2
Z. Székely, Import cucutenian în aria culturii Ariuşd, Studii şi
comunicări, 1973 [Aluta, V], 37-43.
3
I. B. Kutzián, The copper age cemetery of Tiszapolgár-Basatanya,
1963, pl. XCVI, 6.
4
P. Patay, A bodrogkeresztúri kultúra temetői (RégFüz, ser. II, nr.
10), 1961, pl. XVIII, 2.
5
Ibidem, pl. XVIII, 1.
6
Ibidem, pl. XXIX, 3; XXXV, 6.
7
F. Tompa, 25 Jahre Urgeschichtsforschung in Ungarn 1912-
1936, BerRGK, 24-25, 1937, pl. 18, 14; P. Patay, op. cit., pl. XX,
6; XXXI, 7, 8a-b; I. B. Kutzián, op. cit., pl. CXII, 6.
8
P. Patay, op. cit., pl. XIX, 12; I. B. Kutzián, op. cit., pl. CVIII,
7-8.
9
I. Paul, Raporturile dintre culturile Petreşti, Cucuteni, Gumelniţa,
în Unitate şi continuitate în istoria poporului român, 1968,
pl. 3, 94.
10
E. Comşa, Cîteva date despre aşezarea de tip Ariuşd de la Feldioara,
Studii şi comunicări, 1973 [Aluta, V], 51.
11
Z. Székely, Descoperiri din neoliticul tîrziu în aşezarea de la
Reci, SCIV, XV/1, 1964, 121-126.
41