JuD. COvaSna - Székely Nemzeti Múzeum

Zoltán Székely: Lucrări alese
la suprafaţă, au fost găsite pe lespezi de piatră vase,
oase calcinate şi cărbune. Mormîntul a fost acoperit
cu cărămizi romane. Vasele găsite în mormînt sînt
următoarele:
1. Oala făcută la roată, din pasta de culoare brunroşie,
arsă bine. Marginea e răsfrîntă în afară orizontal:
pe buză sînt două linii incizate care merg de jur
împrejur. Pe umăr se află alte două linii incizate, mai
jos una singură, iar pe pîntecul bombat încă două
care merg de jur împrejur. În cele două benzi, formate
de linii, se află cîte o linie în val incizată. Fundul
e plat. Dimensiunile: înălţimea 23,5 cm, diametrul
gurii 23 cm, al fundului 7 cm (pl. III, 2).
2. Oala făcută la roată, din pastă fină, cenuşie.
Marginea lată de 1,7 cm, răsfrîntă în afară orizontal,
pe umăr e o bordură care merge de jur împrejur,
pîntecul e bombat, fundul profilat. Dimensiunile:
înălţimea: 18 cm, diametrul gurii 17 cm, al fundului
8 cm (pl. III, 1).
3. Urna făcută la roată, din pasta zgrunţuroasă,
cu multe pietricele, de culoare brună-neagră. Marginea
e profilată. Sub margine, pe umăr, sînt două linii
incizate care merg de jur împrejur. Corpul vasului e
zvelt, fundul e plat. Dimensiunile: înălţimea 18 cm,
diametrul gurii 13,5 cm (pl. III, 7).
4. Urna făcută cu mina, din pastă cu pietricele,
de culoare brun-neagră. Marginea e răsfrîntă puţin
în afară, pîntecul uşor bombat, fundul plat. Dimensiunile:
înălţimea 17,5 cm, diametrul gurii 17,5 cm,
al fundului 9 cm (pl. III, 5).
Alte obiecte nu au fost găsite în mormînt.
Mormîntul nr. 2. În colţul sud-estic al clădirii a
fost găsit, la o adîncime de 50 cm, un alt mormînt
de incineraţie, care conţinea două vase.
Descrierea vaselor
Urna făcută la roată, din pastă fină, cenuşie.
Marginea e trasă în sus şi are interiorul şănţuit. Sub
margine e o linie incizată care merge de jur împrejur.
Corpul vasului e marcat la mijlocul pîntecului de
o bordură accentuată. Fundul e profilat. Dimensiunile:
înălţimea 16 cm, diametrul gurii 10 cm, al
fundului 5,5 cm (pl. III, 8).
Vas făcut la roată, din pastă bună, de culoare
neagră. Marginea este puţin răsfrîntă în afară şi
prevăzută cu două torţi în bandă, dintre care una
lipseşte. Pe umăr e o canelură. Pîntecul e bombat,
iar fundul profilat. Vasul s-a păstrat fragmentar.
Înălţimea: 16,5 cm (pl. III, 3).
35
I. Kovács, op. cit., 274, fig. 29.
36
Ibidem, 275, fig. 30/1.
37
Ibidem, 292, fig. 54.
38
Ibidem, 269, fig. 22.
Din mormîntul nr. 1, vasul cu linii ondulate
arată o prelucrare de tradiţie provincială romană.
Acest tip de vas e cunoscut din materialul ceramic al
castrelor romane din Dacia.
Tipul de vas, cu marginea răsfrîntă în afară orizontal
şi cu pîntecul aproape bitronconic, e cunoscut
din mormîntul nr. 26 al cimitirului de la Sîntana de
Mureş. 35 Spre fund peretele vasului nostru nu formează
un unghi aşa de ascuţit ca cel de la Sîntana
de Mureş, însă forma sa nu lasă nici o îndoială, că el
aparţine sferei de cultură din sec. IV e. n.
Vasul, făcut din pastă zgrunţuroasă, e cunoscut
din materialul cimitirului de la Sîntana de Mureş. 36
Vasul al patrulea e singurul vas care e făcut cu
mîna. După pastă, ardere şi formă acest vas, prezintă
analogii cu vasele făcute cu mîna, cunoscute din
cimitirul de la Sîntana de Mureş. 37
Vasul din pastă fină, cenuşie, cu marginea ridicată
în sus, e cunoscut din mormîntul nr. 22 al cimitirului
de la Sîntana de Mureş. 38 Acest tip de vas
e după Párducz un tip caracteristic în sec. IV-V e. n.
în cîmpia ungară. 39
Vasul celălalt, păstrat fragmentar, a avut probabil
două torţi. Acest tip e cunoscut în materialul cimitirelor
din sec. IV e. n. de pe teritoriul Transilvaniei.
Pare că are analogii cu vasul cu două torţi, de la Kövegy
40 din Ungaria, datînd din sec. IV e. n.
De pe teritoriul Transilvaniei nu sînt cunoscute
morminte de incineraţie din sec. IV e. n., aparţinînd
culturii Sîntana de Mureş, cu excepţia celui de la
Lechinţa. Pe baza materialului ceramic socotim că
mormintele de la Sărăţeni trebuie încadrate în epoca
prefeudală, în sec. IV, eventual începutul sec. V e. n.
V. Medişorul Mare (jud. Harghita)
În anul 1958, pe locul numit Borsóföld, pe un
bot de deal, între pîraiele Forrásárka şi Karpataka,
au fost descoperite resturile unei aşezări atribuite, pe
baza materialului scos la iveală, populaţiei dacice. Pe
teritoriul acestei aşezări au fost găsite cele trei monede
din sec. IV e. n., amintite în această lucrare în
capitolul I. Acest fapt arată că aşezarea aparţine tot
secolului IV e. n. 41
VI. Petrilaca de Mureş (jud. Mureş)
În hotarul comunei, la locul numit Csortos, cu
ocazia unui sondaj făcut în anul 1957, a fost dezvelită
o platformă de formă ovală, făcută din pietre de
39
M. Párducz, în ActaArch, XI, 1959, 336, fig. 2/1.
40
Ibidem, pl. XXV, fig. 7.
41
Z. Székely, Raport preliminar despre săpăturile executate de Muzeul
din Sf. Gheorghe în anul 1958, MCA, VII, 1961, 186-187.
180