JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

More documents

Recommendations

Info

Zoltán Székely: Lucrări alese astfel de cupă. Monedele au fost aplicate pe pereţii cupei se pare în cursul secolelor XIX-XX. Aceste monede fac probabil parte dintr-un tezaur descoperit în împrejurimile oraşului Tg. Secuiesc, din care au fost folosite şi astfel păstrate opt exemplare. Restul monedelor, ce compuneau tezaurul, au dispărut. Cele rămase aparţin secolelor III-I î. e. n., iar ultima monedă se datează între anii 36-29 î. e. n. Din cauza necunoaşterii componenţei integrale a tezaurului, nu putem trage concluzii de ordin istoric. Faptul însă, că atunci cînd loturi mai mici au fost desprinse dintr-un tezaur, ele conţin de obicei atît monedele cele mai vechi, cît şi cele mai recente, ar putea fi valabil şi în cazul de faţă. 4 Prin urmare, trebuie să presupunem că acumularea monedelor nu s-ar fi putut încheia înainte de anii 36-29 î. e. n., iar îngroparea lor se află în legătură cu evenimentele istorice care au produs ascunderea lui la această dată, întocmai ca şi la alte tezaure descoperite în Transilvania, dintre care cele mai renumite sînt cele de la Ilieni, Prejmer şi Stupini. 5 4 B. Mitrea şi Z. Székely, în MCA, II, 1956, 675-676. 5 Ibidem, 681. 122
Tezaurul dacic de la Şimleul Silvaniei TEZAURUL DACIC DE LA ŞIMLEUL SILVANIEI În anul 1948 un elev de şcoală a găsit la Şimleul Silvaniei (Sălaj) mai multe brăţări de argint şi monede vechi (16 buc. denari de argint romani), 5 brăţări de argint, una fragmentară, o brăţară de bronz, un torques de argint, 7 buc. drugi suciţi de argint, 3 fibule de bronz şi diferite bucăţi din obiecte de bronz, 17 buc. monede de argint romane, arme şi unelte de fier, fragmente de ceramică, fusaiole şi 2 perle de lut. Cercetînd materialul trimis, s-a constatat că aceste obiecte aparţin timpului sclavagist dacic. Pe baza acestor date, în cadrul planului de săpătură al Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R. P. R., din anul 1949, o cercetare la faţa locului a constatat că „nu ne găsim în faţa unei aşezări, ci numai a unei locuinţe izolate înconjurată de două morminte şi două gropi. 1 Locul, unde au fost găsite obiectele mai sus înşirate, e situat la răsărit de Şimleul Silvaniei, la o distanţă de ½ km, pe unul dintre vîrfurile Măgurii („Munte de frasin” – Kőrishegy). Acest loc, pînă în 1946, era acoperit cu copaci, pădure. În anul 1946, începînd să se sădească vie şi rigolîndu-se terenul, s-au găsit nişte morminte de tumuli, în formă rotundă şi ovală. Cînd s-au deschis aceste morminte, s-au găsit în ele obiectele sus amintite, la o adîncime de 1-1,5 m în mormintele cu forma rotundă şi 2-2,5 m în mormintele cu forma ovală. La un mormînt nu s-a dat de fund nici la o adîncime de 3 m. Brăţările s-au găsit în două morminte rotunde; într-unul din acestea, brăţările se aflau lîngă un fund de vas mare (fig. 3/20), conţinînd rămăşiţe de oseminte de om şi cărbune. Monedele (16 buc.) erau în-tro ceaşcă mică (fig. 2/6); într-un vas mare lîngă aceasta se aflau oase omeneşti şi o brăţară de bronz. Restul (17 buc. monede) şi fibula de bronz (fig. 4/13) s-a găsit în mormîntul celălalt, într-un vas; pe un fragment de vas (fig. 3/17) erau oase omeneşti. Celelalte fragmente de vase au fost găsite în jurul mormintelor. Descrierea obiectelor găsite la Şimleul Silvaniei Ceramică Materialul de ceramică găsit la Şimleul Silvanei poate fi împărţit în 2 grupe: I. ceramică făcută cu mîna din pastă poroasă; II. ceramică făcută cu roata, din pastă pură bine arsă. I Fig. 1/1. Ceaşcă din pastă impură şi poroasă, cu pereţi de o grosime disproporţionată; mănuşa face parte din corpul vasului şi merge de la buză pînă la fund. E aproape lipsită de ornament, afară de buză a cărei parte inferioară e decorată cu o linie simplă ondulată. Ceaşca se prezintă în fragmente; e făcută de mînă. Înălţimea: 71 mm; grosimea pereţilor: 10 mm (nr. de inv. 11.634). Fig. 1/2. Ceaşcă din pastă impură şi poroasă; mănuşa face parte din corpul vasului şi merge de la buză pînă la fund. E lipsită de orice ornament, e arsă necomplet şi se prezintă în fragmente; făcută fără roată. Înălţimea: 70 mm; grosimea pereţilor: 7 mm (nr. de inv. 11.637). Fig. 1/3. Ceaşcă din pastă foarte impură şi poroasă; pereţii sînt de o grosime disproporţionată; arderea e necompletă; mănuşa lipseşte. Vasul, făcut de mînă, lipsit de ornamente. Înălţimea: 71 mm; grosimea pereţilor: 10 mm (nr. de inv. 11.661). Fig. 1/4. Ceaşcă din pastă impură şi poroasă, cu ardere necompletă; mănuşa lipseşte. E făcută de mînă şi se prezintă în fragmente. Înălţimea: 61 mm; grosimea pereţilor: 7 mm (nr. de inv. 11.633). Fig. 1/5. Un fragment de ceaşcă cu mănuşă, din pastă impură şi poroasă cu ardere necompletă. Grosimea pereţilor e disproporţionată; e făcută de mînă (nr. de inv. 11.666). Fig. 1/6. Fragment de buză al unui ulcior făcut cu mîna din pastă impură şi poroasă. Sub buză e puţin întors în afară şi e decorat cu un ornament de linii paralele executate vertical. Grosimea pereţilor: 10 mm (nr. de inv. 11.668). * Materiale şi cercetări de istorie veche a României, 1951, 43-59 + pl. (Cu colaboratori.) 1 M. Moga, Traiul populaţiei daco-romane şi barbare la graniţa de Vest a Daciei, SCIV, I, 1950, 131. 123
Page 4 and 5:
Zoltán Székely: Lucrări alese Re
Page 7 and 8:
Cuvînt înainte Cuvînt înainte E
Page 9:
Zoltán Székely (1912-2000)
Page 12 and 13:
Zoltán Székely: Lucrări alese Fi
Page 15 and 16:
Săpăturile din anul 1949 la Leţ-
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
păstrate în grămezi la colţuril
Page 27 and 28:
voltării culturii Criş în aşeza
Page 29 and 30:
fin. Pasta ambelor categorii are ci
Page 31 and 32:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 33 and 34:
12), foarte frecvent este decorul f
Page 35 and 36:
Contribuţie la studiul culturii Pr
Page 37 and 38:
de vas de culoare brună e făcut d
Page 39 and 40:
Grupa C, fragment de vas cu decor p
Page 41 and 42:
de 20 cm era un strat de cultură g
Page 43 and 44:
ars roşu, intercalîndu-se între
Page 45 and 46:
Rezultatele săpăturilor din anul
Page 47 and 48:
Primul tranşeu săpat în direcţi
Page 49 and 50:
lung de aproape 8 m, larg de 2,5 m
Page 51 and 52:
22. Fragment de buză a unui vas î
Page 53 and 54:
18. Fragment de vas, din pastă por
Page 55 and 56:
19/1-3, 21/6, 20/5-6), sînt cunosc
Page 57 and 58:
Descoperiri din neoliticul tîrziu
Page 59 and 60:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 61 and 62:
Contribuţie la cunoaşterea preluc
Page 63 and 64:
Cetăţi din epoca bronzului în ju
Page 65 and 66:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 67 and 68:
populaţii, fapt dovedit de profilu
Page 69 and 70:
Cetăţi pe promontoriul munţilor
Page 71 and 72: două brăţări de bronz cu diamet
Page 73 and 74: Acest fapt este dovedit şi de aşe
Page 75 and 76: Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 77 and 78: Cimitirul din epoca bronzului de la
Page 79 and 80: Contribuţii la dezvoltarea culturi
Page 81 and 82: luri orizontale, iar pe pîntece cu
Page 83 and 84: Contribuţie la cronologia epocii b
Page 85 and 86: Purtătorii acestei culturi s-au su
Page 87 and 88: scheletului de sex bărbătesc era
Page 89 and 90: Contribuţii la cunoaşterea epocii
Page 91 and 92: pierea comunei Şoimeni (vechea den
Page 93 and 94: următoarele forme: 1, un vas mare
Page 95 and 96: Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 97 and 98: * Prezentarea culturii materiale a
Page 99 and 100: Materialul ceramic hallstattian, î
Page 101 and 102: Aşezări din prima vîrstă a fier
Page 103 and 104: În privinţa căii de pătrundere
Page 105 and 106: Fapt important este că s-a stabili
Page 107 and 108: d) Brăţară de bronz, cu capetele
Page 109 and 110: Contribuţii la cultura dacilor în
Page 111 and 112: Noi tezaure dacice descoperite în
Page 113 and 114: 20 MCA, II, 1956, 357, fig. 87/1; 4
Page 115 and 116: lierul de la Peteni este încă un
Page 117 and 118: Tezaurul monetar de la Hilib, jude
Page 119 and 120: Rv. Ca mai sus, dar inscripţia Δ
Page 121: O veche descoperire monetară din j
Page 125 and 126: Fig. 2/7. Calapod de lustruit pentr
Page 127 and 128: frigări, a cărei coadă à douill
Page 129 and 130: [Anexă] Tezaurul dacic de la Şiml
Page 131 and 132: Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 133 and 134: Tezaurul dacic de la Şimleul Silva
Page 135 and 136: dar la care întregirea ultimei lit
Page 137 and 138: vite cu reserve. 20 În 1957 s-a de
Page 139 and 140: I BRAC(araugustanorum). Ştampila c
Page 141 and 142: dacic şi din epoca romană. La cap
Page 143 and 144: şanţuri paralele, în direcţia N
Page 145 and 146: uza îngroşată, iar la unele marg
Page 147 and 148: Castrul roman de la Olteni lectură
Page 149 and 150: Castrul roman de la Olteni. Noi rez
Page 151 and 152: Săpăturile din anul 1943 În afar
Page 153 and 154: Secţiunea în pardoseala absidei a
Page 155 and 156: din care a fost făcut. 7 După coa
Page 157 and 158: Pannonia altarele ridicate acestui
Page 159 and 160: interne şi a atacurilor popoarelor
Page 161 and 162: Vas făcut cu mîna, din pastă por
Page 163 and 164: degete apăsate în jurul fundului.
Page 165 and 166: văzute cu cîte un tub. Acestea nu
Page 167 and 168: 2. Fragment de ulcior avînd sub gu
Page 169 and 170: Sondajul III Perpendicular pe şan
Page 171 and 172: Dintre fragmentele de străchini, u
Page 173 and 174:
1. Vase făcute cu mîna, din past
Page 175 and 176:
mîna din pastă poroasă; 2. vase
Page 177 and 178:
plăci formînd mînerul, au formă
Page 179 and 180:
3. Strachină de tehnică superioar
Page 181 and 182:
îu, pe care se află inventarul un
Page 183 and 184:
tő) sau sub margine, pe gît, e ap
Page 185 and 186:
omane deja săpate, de la: 1. Breţ
Page 187 and 188:
) Fier Din fier sînt făcute unelt
Page 189 and 190:
ea acestei probleme. Cercetătorii
Page 191 and 192:
În şanţul de apărare din margin
Page 193 and 194:
Cercetări arheologice la Porumbeni
Page 195 and 196:
Contribuţii la cultura slavă în
Page 197 and 198:
număr mai mare în nivelul de jos
Page 199 and 200:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 201 and 202:
Aşezări din sec. VI-X e. n. în s
Page 203 and 204:
pe buză şi pe umăr. Dimensiunile
Page 205 and 206:
Cuţitele de fier găsite sînt fra
Page 207 and 208:
Aşezări din sec. VII-VIII în baz
Page 209 and 210:
Bordeiul 11, de formă aproape păt
Page 211 and 212:
nord-estic al bordeiului (fig. 11/8
Page 213 and 214:
Bordeiul 4, de formă pătrată, f
Page 215 and 216:
Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 217 and 218:
al vasului este evident (fig. 5/B 4
Page 219 and 220:
Bordeiul nr. 13, amplasat la nord d
Page 221 and 222:
0,165 m; diametrul fundului: 0,168
Page 223 and 224:
getele, corpul bombat şi fundul pl
Page 225 and 226:
Aşezări din sec. VI-XI p. Ch. în
Page 227 and 228:
Pentru prima dată, astfel, în sud
Page 229 and 230:
arhaic, reprezentînd orizontul cul
Page 231 and 232:
M 9 Copil la -0,50 m, lungimea păs
Page 233 and 234:
) schelet deranjat. M 87 Bărbat la
Page 235 and 236:
M 164 Copil la -0,68 m, orientat S-
Page 237 and 238:
M 228 Copil la -0,96 m, orientat V-
Page 239 and 240:
Elemente bizantine în inventarul n
Page 241 and 242:
Contribuţii la problema fortifica
Page 243 and 244:
Bálványos, conducerea lucrărilor
Page 245 and 246:
piatră s-ar fi putut întîmpla to
Page 247 and 248:
epoci anterioare, sprijină datarea
Page 249 and 250:
pul lui Hadrian castrele erau const
Page 251 and 252:
am făcut un şanţ, lărgind în c
Page 253 and 254:
acest fapt ne îndeamnă ca să-l d
Page 255 and 256:
Cimitirul şi biserica datînd din
Page 257:
Abrevieri Abrevieri ActaArchHung =
show all

JuD. COvaSna - SzÃ©kely Nemzeti MÃºzeum

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?