Dacă luăm în calcul faptul că orice sistem de măsurare a performanţei are un caracter regulat, oaltă definiţie, care în opinia noastră surprinde esenţa măsurării satisfacţiei clienţilor, consideră că:măsurarea satisfacţiei clienţilor este un proces de măsurare, cu caracter exact, frecvent, constant şiregulat, a satisfacţiei clienţilor şi care se bazează pe folosirea sau utilizarea unui setmultidimensional de factori sau indicatori spre a evidenţia acest tip de satisfacţie.Privită sub a doua perspectivă, măsurarea satisfacţiei clienţilor se leagă preponderent, atât deconceptul de clienţi, cât şi de conceptul de calitate, eficienţă şi eficacitate a unei acţiuni. În acest sens,putem concluziona că măsurarea satisfacţiei clienţilor se defineşte ca: un proces prin care se monitorizează nivelul de calitate a produselor şi serviciiloroferite de către o organizaţie; un instrument de evidenţiere şi monitorizare a calităţii produselor şi serviciilor,instrument necesar şi indispensabil pentru îmbunătăţirea calităţii produselor sau serviciiloroferite de către o organizaţie; un proces de cuantificare a eficienţei şi eficacităţii unei acţiuni din perspectivaclienţilor; măsurătoare folosită pentru a evidenţia impactul unei acţiuni sau a unui programasupra consumatorilor sau a clienţilor; un set de măsurători şi indicatori necesari cuantificării, atât a eficienţei, cât şi aeficacităţii unei acţiuni.Cea de-a treia categorie de specialişti, care se referă la măsurarea satisfacţiei clienţilor,definesc acest termen din perspectiva diferitelor domenii specifice în care se foloseşte conceptul desatisfacţie a clienţilor, respectiv din perspectiva scopurilor la care ajută măsurarea satisfacţieiclienţilor, considerând această măsurare ca un instrument necesar furnizării de informaţii factorilorde decizie.Astfel, putem concluziona că măsurarea satisfacţiei, privită din perspectiva marketingului, esteun instrument îndreptat a cuantifica şi evalua nivelul de satisfacţie a clienţilor unei organizaţiiprecum şi pentru a compara organizaţia cu organizaţii concurenţe, din perspectiva anumitor criteriide piaţă.De asemenea, se poate afirma că sub aspectul financiar-contabil, măsurarea satisfacţieiclienţilor poate fi privită ca fiind un instrument al managementului financiar, îndreptat a asigura şimonitoriza distribuţia de resurse financiare, umane sau materiale ale organizaţiei în funcţie decerinţele şi necesităţile clienţilor.120
Din perspectiva managerială, considerăm că măsurarea satisfacţiei clienţilor constituie, deasemenea, un instrument necesar şi util managerilor, destinat a furniza informaţii cât mai complete şide ansamblu, necesare evidenţierii, evaluării şi îmbunătăţirii calitative a diferitelor aspecte pe care lecomportă o organizaţie. În acest sens, se poate afirma că măsurarea satisfacţiei clienţilor poate ficonsiderată un instrument destinat monitorizării, evaluării şi îmbunătăţirii calităţii proceselor şiactivităţilor interne, respectiv a evidenţierii gradului în care organizaţiile îşi ating obiectivele şiscopurile propuse.Drept concluzie, legată de măsurarea satisfacţiei ca instrument, opinia noastră este că:măsurarea satisfacţiei clienţilor este cu certitudine un instrument, obiectiv şi formalizat, careevaluează constant, periodic şi exact "cum" sunt trataţi clienţii, precum şi "care" le sunt doleanţeleşi cerinţele legate de produsele şi serviciile oferite.Tot din perspectiva managerială, se poate concluziona că dezvoltarea şi implementarea unuisistem de măsurare a satisfacţiei clienţilor constituie un lucru crucial pentru manageri, deoarece acestsistem evidenţiază "ce" trebuie făcut şi executat, respectiv "ce" contează în procesele şi activităţileinterne ale unei organizaţii, pentru ca clienţii să fie mulţumiţi (pe de o parte calitatea produselor şiserviciilor să fie ridicată, iar pe de altă, parte produsele şi serviciile oferite să ţină cont de necesităţileşi cerinţele lor). Numai în felul acesta managerii vor putea şti ceea "ce" merge rău sau "ce" mergebine în organizaţie, dacă procesele şi activităţile interne sunt aliniate şi corespund cu strategia şiobiectivele organizaţiei.În concluzie, având în vedere cele menţionate mai sus, putem concluziona că definireamăsurării satisfacţiei clienţilor pentru organizaţiile din sectorul public, are conotaţie, preponderent,din punct de vedere managerial, desemnând, în fapt, suma tuturor proceselor care conduc camanagerii instituţiilor publice să întreprindă acţiuni potrivite şi necesare în interesul cetăţenilor saual consumatorilor de servicii publice.De asemenea, o altă definiţie acordată măsurării satisfacţiei clienţilor pentru domeniul public,din perspectiva cauzală şi temporală a efectele satisfacţiei, ar putea fi următoarea: măsurareasatisfacţiei este suma tuturor proceselor şi acţiunilor întreprinse de către instituţiile publice înprezent, care să creeze şi să conducă, în viitor, ca acestea să devină organizaţii active, respectivorganizaţii care prin rezultate ridicate sau prin calitatea ridicată a produselor/serviciilor oferite săsatisfacă, într-un mod ridicat, cerinţele şi necesităţile consumatorilor de servicii publice.Legat de modurile de măsurare a satisfacţiei clienţilor, literatura de specialitate relevă, sintetic,mai multe moduri de a întreprinde aceste lucruri. În acest sens, considerăm că alegerea modului saufelului de măsurare şi evidenţiere a satisfacţiei clienţilor depinde şi este influenţat de: opţiunile şi121
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7:
1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9:
investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11:
1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13:
se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15:
2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17:
CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19:
2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21:
El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23:
structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25:
De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27:
Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29:
2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31:
2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33:
Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35:
Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37:
- o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39:
4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41:
concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43:
3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45:
În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47:
unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49:
c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51:
3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53:
concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55:
Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57:
4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59:
Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61:
Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63:
De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65:
6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67:
5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69:
a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91: La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107: 5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109: Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111: Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113: Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115: I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117: Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119: De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 122 and 123: interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125: necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127: indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129: Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131: 17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132: 51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,