necesare pentru îmbunătăţirea satisfacţiei generale a clienţilor, evident prin intermediul îmbunătăţiriidimensiunilor calităţii menţionate mai sus.III. Prin intermediul construirii unui indice (index) de satisfacţie a clienţilorLa ora actuală, una dintre cele mai des folosite metode de calcul a satisfacţiei clienţilor esteprin intermediul indicelui de satisfacţie a clienţilor. Indicele de satisfacţie a clienţilor se poate definica o construcţie matematică în care se regăseşte, pe lângă gradul de satisfacţie a diferitelordimensiuni principale ale calităţii, şi o componentă legată de importanţa şi ponderea dimensiunilorde calitate în procesul de satisfacţie a clienţilor.În studiile lor, Jan A. Eklöf, Anders Westlung (1998) definesc indicele de satisfacţie aclienţilor ca un sistem care, pe de o parte, modelează, măsoară, estimează şi analizează legătura şiinteracţiunea dintre preferinţele consumatorilor, calitatea percepută şi consecinţele satisfacţiei, iar pede o parte, modelează şi analizează performanţele organizaţiei.Calculul indicelui de satisfacţie poate avea la bază un calcul şi o formulă matematică simplăsau poate fi bazat pe un calcul matematic complex şi laborios, care presupune un calcul şi o analizăstatistică avansată (aplicarea metodelor statistice privind ecuaţiile de regresie, ecuaţiile structuralelatente, reduceri factoriale).Un indice de satisfacţie a clienţilor, care la bază foloseşte un calcul şi un model matematiccomplex, are avantajul că, pe de o parte, evidenţiază şi surprinde extrem de clar, precis şi completfenomenul de satisfacţie a clienţilor, iar pe de altă parte, evidenţiază diferitele dimensiuni (factori)care influenţează acest fenomen precum şi legătura dintre ele. Dezavantajul metodei constă în faptulcă este greu de aplicat practic pentru multe din organizaţiile publice, presupunând alocări de resursemateriale mari, precum şi implicarea unor grupuri de specialişti din exteriorul acestor organizaţii.În schimb, avantajul indicelui de satisfacţie calculat prin intermediu unei formule matematicesimple constă în faptul că este simplu şi uşor de aplicat şi implementat şi că presupune o alocaremult mai mică de resurse decât în cazul menţionat mai sus, respectiv implicarea unor persoane cucunoştinţe matematice relativ reduse. Această ultimă metodă de calcul a indicelui de satisfacţiereclamă, în fapt, calcularea ponderilor de satisfacţie ale fiecărui factor sau dimensiune specifică careinfluenţează satisfacţia clienţilor.Sub formă matematică, un calcul de indice de satisfacţie având la bază un calcul matematic,relativ simplu, arată sub formă:kISC = ∑P ij (1)j=1unde:ISC = indicele de satisfacţie a clienţilor124
P ij = ponderea de satisfacţie a individului i privitor la dimensiunea (atributul) jk = numărul de atribute sau dimensiuni ale satisfacţieiP ij = PI ij x NS ij (2)unde:PI ij = ponderea de importanţă a individului i pentru dimensiunea (atributul) jNS ij = nivelul (scorul) de satisfacţie al individului i referitor la dimensiunea jkPI ij = (I ij /∑ I ij ) (3)j=1unde: I ij = importanţa dată de individ legat de dimensiunea (atributul) jPrin aplicarea formulelor (1) (2) şi (3) indicele de satisfacţie a clienţilor se prezintă astfel:kkISC = ∑ {(I ij / ∑ I ij ) x NS ij } (4)j=1 j=1Un exemplu de indice de satisfacţie calculat după formula (4) este indicele de satisfacţiecalculat pentru serviciile vamale cu ocazia efectuării de către autor a unui studiu, în perioada 2006-2007, privind satisfacţia clienţilor serviciilor vamale.Cele mai multe construcţii de indici de satisfacţie a clienţilor, atât indicatorii de la nivelulorganizaţiei cât şi indicatorii de la nivelul naţional, se bazează sau se fundamentează, în general, peanumite modele - cadru. În fapt, modele cadru au rolul de a explica procesul şi fenomenul deformare a satisfacţiei clienţilor, relevând în acelaşi timp atât principalele dimensiuni şi factori careintervin în construcţia indicelui cât şi legătura dintre ele.În esenţă, modelele - cadru (framework) ale indicilor de satisfacţie a clienţilor se pot defini cafiind modele structurale, bazate pe presupunerea că, pe de o parte, satisfacţia clienţilor este cauzatăde anumiţi factori sau dimensiuni (ca de exemplu: aşteptările clienţilor, calitatea percepută etc.), iarpe de altă parte, această satisfacţie influenţează la rândul ei alţi factori sau aspecte (ca de exemplu:nivelul de loialitate, plângeri sau contestaţii precum şi nivelul încrederea în organizaţie).În multe cazuri, modelele - cadru de explicare a satisfacţiei clienţilor construiţi pentru diferiteramuri industriale sau pentru nivelul economiei naţionale folosesc în construcţie factorioperaţionalizaţi pe baza construcţiilor de factori latenţi (ecuaţii structurale)În general, deşi pe plan mondial există o multitudine de construcţii de indici ai satisfacţieiclienţilor la nivel naţional, ca de exemplu indicele american de satisfacţie a clienţilor ACSI, indiceleeuropean de satisfacţie a clienţilor (ECSI), barometrul suedez de satisfacţie a clienţilor (SCSB),barometrul german de satisfacţie a clienţilor (DK - The Deutsche Kundenbarometer), indiceleelveţian de satisfacţie a clienţilor (SWICS), barometrul norvegian de satisfacţie a clienţilor (NCSB),125
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7:
1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9:
investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11:
1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13:
se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15:
2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17:
CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19:
2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21:
El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23:
structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25:
De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27:
Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29:
2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31:
2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33:
Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35:
Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37:
- o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39:
4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41:
concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43:
3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45:
În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47:
unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49:
c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51:
3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53:
concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55:
Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57:
4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59:
Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61:
Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63:
De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65:
6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67:
5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69:
a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71:
În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73:
- Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91: La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107: 5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109: Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111: Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113: Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115: I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117: Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119: De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121: Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123: interesele diferitelor grupuri de i
- Page 126 and 127: indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129: Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131: 17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132: 51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,