2.4. ANALIZA MEDIULUI <strong>DE</strong> <strong>MARKETING</strong>Importanţa analizei mediului de marketing, rezidă în faptul că aceste analize şi previziuni demediu stau la baza planificării strategice din firme. Prin analizele şi previziunile mediului demarketing, firma nu face altceva decât să analizeze, evalueze, prevadă şi să facă faţă modificărilorcare le vor afecta pieţele lor de desfacere, precum şi propria lor poziţie pe acele pieţe.La modul conceptual, analiza mediului de marketing reprezintă studiul forţelor şi factorilorde mediu, al relaţiilor dintre ele şi al potenţialului lor efect asupra firmelor.În studiile sale, Diffenbach (1983) a identificat o serie de consecinţe şi beneficii care decurgîn urma efectuării analizei mediului de marketing (tabelul. 2.1).Tabelul 2.1. Principalele beneficii ce decurg din analiza mediului de marketing(Adaptare după Diffenbach, J. , Corporate environmental analysis in large US corporations,Long Range Planning, 1983, Vol. 16, No. 3, pp. 107–116.)Totodată, în studiile lor Graeme Drummond şi John Ensor (2005) consideră că orice analiză amediului de marketing necesită parcurgerea a 3 etape şi anume:28
1. Etapa 1 - analiza influenţei macromediului firmei în care activează firma;2. Etapa 2 - examinarea şi analiza micromediului firmei;2. Etapa 3 - analiza competiţiei specifice (analiza concurenţei pe fiecare produs în parte).De asemenea, recomandarea specialiştilor în marketing, la modul general, este ca explorareaşi analiza mediului de marketing ar trebui efectuată în strânsă legătură cu scopurile urmărite de firmăprin aceste analize. În acest sens, pentru firmele mici analizele de mediului de marketing ar trebui săevidenţieze informaţiile actuale privind tendinţele economice locale cu potenţial de influenţăimediată asupra activităţilor lor zilnice. Pentru firmele de mărime medie sau mijlocie, informaţiarezultată în urma analizei, trebuie să fie mai diversificată şi să vizeze mai profund viitoarele orientări.În schimb, pentru firmele de mai mari (de dimensiuni mari), analiza mediului de marketingau o importanţă şi un impact mult mai mare în procesul managerial de decizie, acestea trebuind săasigure inventarierea, interpretarea şi prognozarea tendinţelor care depăşesc cu mult analizele derutină a clienţilor, pieţelor şi a concurenţei.Un loc aparte în analiza mediului de marketing îl au analiza concurenţei. De altfel, analizaconcurenţei ar trebui să joace un rol fundamental în deciziile manageriale din orice firmă, indiferentde domeniul de activitate sau dimensiunea ei.Scopul analizei concurenţilor este: identificarea strategiilor concurenţilor, a obiectiveloracestora, a forţelor şi slăbiciunilor specifice, identificarea comportamentului concurenţial alcompetitorilor. Identificarea grupurilor strategice uşurează analiza factorilor structurali ai industrieirespective şi ai concurenţei din cadrul ei – barierele de intrare şi de mişcare, diferenţierea produselor,structura costurilor. Informaţiile despre strategiile concurenţilor trebuie să fie foarte amănunţite şi săse refere la aprovizionare, producţie, creştere-dezvoltare, finanţe, resurse umane, tehnologie,marketing – calitatea produselor, serviciile oferite consumatorilor, politica de preţ, canalele dedistribuţie, strategia de comunicare, forţa de vânzare, etc.Firma care face analiza concurenţei trebuie să culeagă şi să prelucreze informaţii şi desprepunctele tari şi cele slabe ale concurenţilor.Astfel de informaţii se referă, în special, la: vânzări, cote de piaţă, rata profitului, eficienţainvestiţiilor, utilizarea capacităţilor de producţie, planul investiţiilor noi, planul cash-flow (fluxul denumerar), nivelul de reamintire şi nivelul preferinţelor consumatorilor. Analiştii trebuie să prelucrezediferite date secundare sau să efectueze cercetări de marketing asupra furnizorilor, distribuitorilor şiclienţilor concurenţilor.29
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,