structură de subculturi, culturi secundare, create de anumite grupuri sociale. Fenomene manifestateîn muzică, fanii unor vedete de cinema, din sport, etc. constituie subculturi care influenţează stilul deviaţă al unor subsegmente de piaţă, îmbrăcămintea, coafura, etc. în general comportamentul acestora.Specialiştii în marketing urmăresc să anticipeze aceste schimbări în scopul de a identifica noioportunităţi de piaţă. Cercetarea de marketing realizează previziuni ale unor valori culturale –egoismul, altruismul, materialismul, voluptatea, sexualitatea etc. Valorile culturale majore ale uneisocietăţi se referă la felul în care oamenii se raportează la ei înşişi, la alţii, la organizaţii, societate,natură, univers. În cultura noastră, aceste valori sunt relativ asemănătoare cu cele europene şi nordamericane.La nivel mondial, studiile evidenţiază faptul că diversitatea de culturi religioase,modalităţile concrete în care se manifestă acestea, au repercusiuni şi influenţă în deciziile decumpărare şi consum ale indivizilor şi evident, în opţiunile firmelor de a satisface preferinţeleacestora mai mult sau mai puţin determinate de criteriul apartenenţă religioasă.2.2.6. Mediul naturalMediul natural reprezintă ansamblul resurselor naturale ale unei ţări. În general mediulnatural interacţionează cu acţiunile de marketing, în sensul că deciziile de marketing vor vizaspecularea oportunităţilor oferite de mediul natural. Deteriorarea mediului natural este cea mai mareprovocare a ultimelor decenii. Ea se asociază cu mari ameninţări dar şi cu mari oportunităţi deafaceri. De aceea, responsabili din marketing trebuie să cunoască foarte bine următoarele tendinţe înlegătură cu mediul natural.Criza materiilor prime – în principal a resurselor epuizabile cum sunt cele minerale(cărbune, metal, etc.) şi cele greu reînnoibile, cum sunt pădurile şi hrana.Criza energeticăAceastă criză se manifestă tot sub forma costurilor, în principal, la petrol. Economiileindustrializate ale lumii depind covârşitor de această resursă neregenerabilă, care joacă un rol centralpe scena politică mondială. Afacerile din domeniul surselor alternative de energie, al tehnologiilor şiproduselor mici consumatoare de energie, vor fi foarte profitabile pe termen mediu şi lung.Criza ecologicăPoluarea afectează calitatea vieţii oamenilor de aceea, se impune creşterea rolului statului şiorganizaţiilor de specialitate în direcţia protejării mediului înconjurător şi diminuării efectelornegative ale vieţii economice şi sociale mondiale.22
2.3. MICROMEDIUL FIRMEIMicromediul marketingului, după unii specialişti, cuprinde acei factori interni si forţe externecare influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control.După alţi specialişti, micromediul de marketing cuprinde numai factorii externi careinfluenţează activitate firmei, respectiv factorii de mediul extern apropiaţi firmelor. În această ultimăabordare micromediul de marketing este format din: furnizori, clienţi, intermediari, concurenţi,grupuri de interes şi presiuneConsiderăm că este justificat ca în cadrul micromediului de marketing să fie incluse şifactorii interni firmelor, respectiv factorii din cadrul sau din interiorul organizaţiilor care potinfluenţa buna desfăşurare a activităţilor economice a acestora.Prin urmare, în opinia noastră, micromediul unui firme se delimitează în 2 mari dimensiuni şisfere de acţiune şi anume:(1) mediul intern de marketing;(2) micromediul extern firmei.Indiferent de modul de clasificare şi definire a micromediului de marketing, trebui reţinutfaptul că acest mediu are o importanţă extrem de mare pentru specialiştii din domeniul marketingului,schimbările survenite în acest mediu influenţând major deciziile, acţiunile şi strategiile de marketing.2.3.1. Mediul intern de marketingMediul intern reprezintă ansamblu condiţiilor, activităţilor şi relaţiilor proprii acesteia. Ele,de cele mai multe ori, se referă la : resursele umane, materiale, financiare, capacitatea şi structuraşi managementul activităţii etc.Mediul intern al firmei are un rol deosebit asupra oportunităţilor, organizării şi eficienţeimixului de marketing, reprezentând cadrul ce trebuie adaptat cerinţelor mediului extern şi totodată,sistemul care aplică şi verifică orientările şi transformările impuse de activităţile de marketing.Deşi firma poate exercita un control direct şi analitic asupra acestor variabile, princompartimentul de marketing, există şi limite ale controlului acesteia asupra unor componente cumsunt: costurile, disponibilităţile de capital, tehnologia de producţie etc.Factorii interni cu impact direct asupra activităţii de marketing sunt: resursele firmei,managementul, organizarea, elementele de marketing.Resursele firmei se regăsesc în combinaţii diferenţiate în funcţie de obiectul de activitate,modul de desfăşurare a producţie, natura activităţii etc. Dintre acestea, rolul determinant în afirmareaşi succesul firmei revine capitalului uman, competenţei profesionale a personalului.23
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73:
- Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75:
- costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77:
4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,