4.3.2. Strategii privind politica de preţLa modul general, orice strategie de preţ trebuie să ţină seama de factorii care afectează sauinfluenţează preţul produsului.În linii mari, strategiile de preţ se referă la modul de stabilire a preţului astfel încât produsulsă fie vândut la preţul cel mai optim posibil. De altfel, o politică şi o strategie de preţ bine aleasă şistructurată conduce la asigurarea unui volum de producţie optim pentru firmă, respectiv la obţinereaprofitului scontat de către firmă.Atragem atenţia că numai o politică de preţ coerentă neintegrată cu restul politicilor demarketing ( politica de produs, promovare şi distribuţie) nu ajută prea mult firma pentru atingereadezideratelor menţionate mai sus ( asigurarea volumului de vânzări şi profit scontat).O primă clasificare a strategiilor şi politicilor de preţ ia în considerare nivelul preţurilorpracticat pentru vânzarea produselor. În acest sens, în funcţie de obiectivele pe care le urmăreştestrategia generală de marketing, strategiile de preţ pot fi:a) strategii bazate pe preţ înalt - strategii folosite de exemplu de firmă pentru fructificareaavantajelor noutăţii produselor;b) strategii bazate pe preţ moderat - strategii folosite de exemplu de firmă pentru menţinereaavantajului concurenţial pe piaţă;c) strategii bazate pe preţ mic - strategii folosite de exemplu de firmă pentru pătrunderea pe o piaţăsau pe anumite segmente de piaţă;A 2 clasificare a strategiilor de preţ ţine cont de modul de calcul şi stabilire a preţului. înacest sens, firma poate opta pentru următoarele tipuri de strategii:a) Strategii de preţ fundamentate pe costurile produsuluiAceastă strategie pleacă de la premiza că preţul de vânzare trebuie să acopere integralcosturile şi să permită obţinerea unui beneficiu net.Această strategie pare, la prima vedere, cea mai raţională strategie. Practic strategia constă încalculul tuturor costurilor aferente produsului, preţul de vânzare a produsului fiind egal cu valoareacosturilor la care firma mai adaugă valoare profitului scontat.Deşi acest tip de strategie şi politică este extrem de des folosită de către firme, pericolulaplicării ei rezidă în faptul că:- Preţul fundamentat pe costuri presupune, din anumite puncte de vedere, garantarea unui anumitvolum minim al vânzărilor, sub care preţul nu ar acoperii costurile - lucru care nu poate fi asigurat întotalitate pe o piaţă în care cererea variază extrem de rapid, respectiv nivelul de saturaţie creşte saudescreşte rapid.76
- Pe de altă parte, schimbările relative ale componenţelor de cost luate în calcul pentru stabilireapreţului de vânzare (de exemplu fluctuaţie preţurilor de achiziţie pe materii prime, materiale, energie,curs valutar, utilităţi, resursă umană, etc.) face ca modul de calculaţie a costului să fie extrem deinstabilă, aspect care, la rândul ei, conduce ca preţul de vânzare să fie extrem de instabil.Cu alte cuvinte, dacă la început ai un preţ de vânzare calculat la nivelul unor anumite costuridupă o anumită perioadă preţurile se vor modifica simţitor în sus, datorită creşterii preţurilor deachiziţie la materii prime, materiale, energie, schimb valutar, rate bancare, etc..b) Strategii de preţ fundamentate după cerere.Această strategie presupune, în fapt, stabilirea preţului de vânzare în funcţie de valoareaprodusului cerută pe piaţă de către clienţi sau consumatori. În acest caz, la baza stabilirii preţul devânzare stă valoarea pe care sunt dispuşi clienţi sau consumatorii să o achite în schimbulachiziţionării produsului sau serviciului.Practic, prin această strategie firmele încercă a forţa nivelul preţurilor "atât cât suportă piaţa"(Florescu et.al., 1992). În adoptarea unei astfel de strategii, firmele mizează pe elasticităţile diferiteale cererii în funcţie de preturi, respectiv pe substituirea in comun a produselor.Cel mai bun exemplu unde o astfel de strategie se pretează, este industria modei ( produseleau preturile de vânzare in funcţie de cererea pentru un anumit produs si nu după o reala calculaţie depreţ).c) Strategii de preţ orientate spre concurenta.Acesta strategie prevede ca pretul de vânzare pentru produs sau serviciu să se stabilească înfuncţie de preţurile practicate de concurenţi pe piaţă.Practic, pe o piaţă liberă sau chiar de tip oligolop, firmele nu pot să îşi permită a ignorapreţurile concurenţei. În cazul firmelor care sunt nevoite să ţină seama de concurenţi mai puternici,strategia de preţ poate fi una pur imitativă sau o strategie imitativă selectivă, după cum se are învedere imitarea miscărilor concurenţilor principali. În cazul unei strategii total imitative, existăpericolul ca imitarea totală să nu poată fi pusă în practică (în cazul competitorilor slabi aceştea,uneori, vor fi nevoiţi a vinde sub costurile de producţie).Strategia de imitare limitată este mult mai avantajoasă pentru firmele mici, dar reclamă o maimare abilitate, respectiv supravegherea atentă şi anticiparea acţiunilor concurenţei precum şievaluarea efectului acestor acţiuni. Prin urmare,77
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7:
1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9:
investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11:
1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13:
se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15:
2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17:
CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19:
2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21:
El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23:
structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25:
De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91: La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107: 5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109: Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111: Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113: Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115: I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117: Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119: De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121: Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123: interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125: necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,