4. pentru factorii interni se calculează un scor, ca sumă a înmulţirilor dintre punctaje şi ponderi.Cifra obţinută va fi coordonata pe axa SW (Ox)5. listarea factorilor externi principali6. se acordă ponderi a căror sumă este 17. se acordă punctaje pe o scală cu 0 ca punct median, - va însemna ameninţare, + oportunitate8. se calculează scorul factorilor externi în mod similar punctului 4. cifra obţinută va fi coordonatape axa OT (Oy)Cifrele rezultate la punctele 4 şi 8 vor poziţiona firma într-unul din cadranele din matriceaSWOT. Mărimea segmentului de dreaptă ce va uni originea cu punctul găsit şi înclinaţia acestuia vorda o indicaţie asupra strategiei specifice.2. Metoda focalizării succesiveMetoda presupune explorarea mediului în următoarele etape: monitorizarea indirectă,monitorizarea directă, cercetarea informală, cercetarea formală, obţinerea de informaţii secundare,obţinerea informaţiilor primare, analiza, decizia. Monitorizarea indirectă este o parte a activităţiizilnice a managerului de marketing.3. Metoda QUEST (Quick Environmental Scanning Technique) - tehnica de explorare rapidă amediului, este o şedinţă de schimb de opinii între managerii firmei, despre tendinţele mediului şiimplicaţiile lor potenţiale asupra strategiilor acesteia. Este un instrument eficient de a dezvolta oînţelegere comună a problemelor prioritare ale firmei şi de a concentra rapid atenţia managementuluiasupra zonelor strategice care se vor confrunta cu ele. Analiza QUEST se desfăşoară în următoareasuccesiune:1. analiza condiţiilor curente ale mediului;2. fixarea scopului şi modului de desfăşurare a şedinţei;3. stabilirea orizontului şi limitelor discuţiilor;4. identificarea evenimentelor potenţiale;5. stabilirea importanţei evenimentelor;6. evaluarea probabilităţii apariţiei evenimentelor;7. analiza impactului evenimentelor asupra firmei;8. dezvoltarea scenariilor de răspuns la mediu.38
CAP. 3. PIAŢA FIRMELOR3.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVEIncontestabil, în structura mediului de marketing, faţă de care orice firmă se află în relaţii deinterdependenţă, piaţa deţine un loc principal.În toate acţiunile lor, fie că vorbim de acţiuni strategice sau tactice, firmele folosesc piaţa casurse de oportunităţi şi inspiraţie, orice schimbare în configuraţia pieţei obligând firma să acţioneze.Pe de altă parte, conducerea ştiinţifică a activităţii unei firme implică, la modul general, unproces decizional neîntrerupt: amploarea şi frecvenţa deciziilor fiind strict dependente decomplexitatea activităţii, de dinamismul mediului la care urmează să se racordeze. Acesta înseamnă,la rândul ei, că cercetarea şi analizarea pieţei nu trebuie să constituie o operaţiune ocazională şisporadică ci mai degrabă o preocupare constanţă şi permanentă pentru manageri.Din punctul de vedere al marketingului, prin conceptul de "piaţă" se înţelege ansamblul(totalitatea) persoanelor, fizice şi juridice, capabile şi doritoare să participe la un schimb care să lesatisfacă o anumită nevoie, dorinţă sau necesitate.O altă definiţie, mai generală, priveşte piaţa ca fiind "totalitatea producătorilor, ofertanţilor,vânzătorilor, cumpărătorilor, consumatorilor şi intermediarilor care participă la schimburi şitranzacţii de bunuri sau valori".În sens mai restrâns, prin piaţă se înţelege "totalitatea mărfurilor schimbate sau tranzacţionate,într-o anumită regiune geografică pe o anumită perioadă, şi care implică minim două părţi: ofertanţişi cumpărători".Prin urmare, conceptul de piaţă presupune automat anumite elemente şi condiţii şi anume:1. existenţa unor cumpărători cea ce însemnă existenţa unor anumite nevoi au dorinţe pentru unanumit produs, bun sau serviciu;2. existenţa unui producător care încercă să producă produsele cerute de consumatori saucumpărători;3. existenţa unor vânzători sau ofertanţi, câte o dată aceştia sunt chiar producătorii, care încercă afurniza şi oferii spre cumpărare cumpărătorilor bunurile şi serviciile produse de producători;4. existenţa unor resurse necesare pentru a obţine bunul sau serviciul dorit, precum şi o voinţă de aschimba aceste resurse cu acest produs sau serviciu;5. existenţa unor mecanisme care facilitează schimbul şi tranzacţionarea de produse, servicii şi valori- mă refer aici la existenţa mecanismelor reale, economice, sociale şi legislative ce ţin de existenţa şisupravieţuirea unei pieţe ( existenţa mecanismelor care reglează cererea şi oferta - existenţa39
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,