2. 1920-1930 - etapa de orientare spre producţie - etapă care se caracterizează prin faptul cămajoritatea preocupărilor unei întreprinderi sau companii erau îndreptate spre a produce cât mai multproduse destinate a satisface nevoile fundamentale ale omului. Obiectivele perioadei erau să seproducă produse cât mai multe cu costuri cât mai mici pe baza organizării manageriale a procesuluide producţie. De asemenea, concurenţa pe piaţă între firme era mică, majoritate consumatorilor nuaveau posibilitatea de a alege un produs din o gamă prea variată de produse. Prin urmare,marketingul nu presupunea eforturi şi preocupări majore pentru firme deoarece, majoritatea aveaudeja asigurată desfacerea produselor pe diferite pieţe sau segmente de populaţie.3. 1930-1950 - etapa de orientare spre vânzări - etapa caracterizată prin creşterea importanţeimarketingului în preocupările firmelor. Astfel, preocuparea de bază a firmelor, pe lângă preocupărilemanageriale de organizarea producţiei, este de a identifica cumpărători pentru produsele fabricateprin intermediul procesului de promovare a vânzărilor şi produselor. Ca urmare a creşteriiconcurenţei între diferitele firme, pe pieţele lor de desfacere a produselor, preocupările acestora (atâtcele de management cât şi cele de marketing) se îndreaptă din ce în ce mai mult spre procesul deconvingere a consumatorilor potenţiali să cumpere tot mai mult pentru ca firma să poată produce încontinuare mai mult şi mai rapid. De asemenea, în această etapă apar primele încercări (incipiente)de personalizare a produselor în funcţie de preferinţele consumatorilor. Prin urmare, deşiconsumatorul sau cumpărătorul nu avea, în continuare, puterea de a decide real cu privire laprodusele oferite de firme, totuşi el era atras de produs şi se decidea cu privire la achiziţionarea lui înfuncţie de tipul şi intensitatea metodele şi tehnicile de promovare a produselor folosite de firme.4. 1950-2000 - etapa legată de orientare spre marketing - etapa de cristalizare, dezvoltare şiconsolidare a principalelor aspectele legate de marketing. Datorită progresului tehnologic, economicşi social pe care civilizaţia umană îl străbate, concurenţa pe pieţele de desfacere dintre firme acrescut continuu. Această concurenţă acerbă dintre firme, apărută începând cu anii 1950, a făcut capreocupările managerilor legate de producerea de produse "cât mai mult şi cât mai ieftin" să nu maiasigure succesul sau supravieţuirea firmelor. Prin urmare, pentru a putea produce firmele trebuie săapeleze la metode şi tehnici tot mai sofisticate şi complexe de marketing. Firmele sunt din ce în cemai conştiente de rolul pe care îl joacă consumatorul sau cumpărătorul în procesul de vânarecumpărarede produse. Punctul central al acestei orientări, prin urmare, nu sunt nici producerea şinici vânzarea de produse, ci însuşi consumatorul sau clientul - satisfacerea nevoilor lui. În modevident, începând cu această etapă clientul sau consumatorul este cel care decide cu privire laachiziţionarea produselor, iar acest lucru a condus la dezvoltarea marketingului (metodelor şitehnicilor folosite) ca ştiinţă. De asemenea, începând cu această etapă, firmele sunt nevoite săapeleze din ce în ce mai mult la diferite şi sofisticate metode şi tehnici de marketing legate atât de14
conceperea şi fabricarea produsului (satisfacerea cerinţelor şi specificaţiilor impuse de diferitesegmente de clienţi, cât şi de distribuţia şi vânzarea lor (mă refer aici la acele metode şi tehnici legatede acţiunile mixului de marketing - politicile de produs, distribuţie, preţ, promovare). Practic,începând cu anii 1950, orice firmă din zona privată, are sau trebuie să aibă, pe lângă uncompartiment de management, şi un compartiment de marketing pentru a putea supravieţui ca firmă(datorită pretenţiilor ridicate ale consumatorilor dublată de oferta extrem de mare de produse -concurenţa ridicată între firme). Prin urmare, în această perioadă, marketingul se dezvoltă, apărândsub forma în care există zi - ca o disciplină complexă şi fundamentală a ştiinţelor economice,indispensabilă pentru firmele atât din zona privată, cât şi din zona administraţiei publice.5. 2000-prezent - etapa de dezvoltare şi integrare a marketingului - este etapa în care marketingul caştiinţă se dezvoltă şi este integrată cu alte ştiinţe. În această etapă, practic, metodele şi tehnicile demarketing devin din ce în ce mai complexe şi rafinate, ţinând cont de progresul şi dezvoltareadomeniului tehnologiei informaţiilor şi al comunicării. Practic, teoriilor şi conceptelor de marketingle-au fost integrate o serie de elemente din alte ştiinţe: matematică, psihologie, fizică, teoriainformaţională, ştiinţe militare (de exemplu - guerilla de marketing) etc. S-au conturat astfel diferitemodalităţi de abordare a problematicii de marketing ( privitor atât la produs cât şi al client) în careabordarea, sistemică, socială este integrată cu tehnologia comunicaţiilor şi al informaţiilor. Începândcu anul 2000, putem vorbii, în opinia mea, despre o teorie integratoare a marketingului (mai aleslegat de componenta de management) care să permită supravieţuirea firmelor în condiţii deconcurenţă estremă, respectiv orientare strategică a firmei pe diferite pieţe de desface. Fenomenul deglobalizare a economiilor naţionale şi de renunţarea la barierele protecţioniste a diferitelor ţări,apărute ca fenomen al sfârşitul secolului XX, a făcut ca marketingul să devină unul dintreprincipalele elemente decizionale legate de intrarea, consolidarea sau extinderea pe diferite pieţe dedesface de produse.15
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65:
6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67:
5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69:
a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71:
În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73:
- Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75:
- costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77:
4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,