5. Preţul constituie elementul de echilibrare a cererilor şi ofertei, respectiv elementul careinfluenţează volumul producţiei de bunuri şi servicii.4.3.1. Factorii care influenţează politica de preţDacă indiscutabil, preţul constituie unul dintre elementele principale ale mixului demarketing, comparativ cu restul componentelor mixului de marketing (produs, promovare,distribuţie), acesta comportă aspecte şi situaţii extrem de complexe. Astfel, în comparaţie cu restulelementelor mixului de marketing are un caracter extrem de dual privitor la factorii de influenţă.Pe de o parte, preţul nu poate fi considerat pe deplin o variabilă controlabilă de firmă, iar pede alta parte nu constituie o variabilă care este străină de controlul firmei. Acest caracter dual esteimprimat, după opinia specialiştilor în marketing, de o serie de factori cum ar fi:1. Cererea şi oferta;2. Costul;3. Alţi factori.1. Cererea şi ofertaDin punct de vedere conceptual, cererea reprezintă cantitatea maximă dintr-un anumit produssau serviciu care poate a fi cumpărat de către un consumator într-o perioadă determinată de timp, laun anumit preţ.Din punctul de vedere al specialiştilor în marketing, problema care se pune este de aprevedea cum va fi afectată cererea de produse de modificarea preţului şi unde se situează punctul deechilibru între cantitatea dorită de consumator şi cea oferită de firmă, în scopul stabilirii preţuluioptim de vânzare.În general, cantitatea de produse cumpărate sau achiziţionate de către clienţi depindesemnificativ, în primul rând, de preţul de vânzare. Cu alte cuvinte, cu cât preţul va fi mai mare, cuatât cantitatea de produse care va fi cerută va fi mai mică. De asemenea, cu cât preţurile vor începesă scadă cu atât volumul de vânzărilor va avea o tendinţă crescătoare.Prin termenul de ofertă, se înţelege cantitatea maximă dintr-un anumit produs pe carevânzătorul intenţionează să o vândă, într-o perioadă de timp, la un anumit preţ.Spre deosebire de curba cererii (fig.4.4), care are un trend descrescător in funcţie de mărimeapreţului, curba ofertei are o pantă crescătoare. Prin urmare, dacă preţul pe piaţă scade sub un anumitnivel (preţul cererii), pe piaţă vor rămâne numai acele firme care îşi pot permite să producă şi săvândă la acest preţ, restul firmelor vor fi eliminate.66
Prin urmare, una dintre problemele care trebuie rezolvate de către firmă este identificareacorectă a echilibrului dintre cerere-ofertă (punctul în care la acest preţ cererea de pe piaţă estesatisfăcută în întregime de către oferta de produse, care se vinde în totalitate) , respectiv a analizadacă preţul de vânzare a produsului se situează peste punctul de echilibru(fig.4.4).Fig. 4.4. Reprezentarea grafică a cererii şi ofertei de produse.Elasticitate cereriiÎn general, cererea creşte atunci când venitul indivizilor creşte, când preţul produselorsubstituibile creşte sau când preţul produselor complementare se reduce. Pentru a analizasensibilitatea cererii. la modificarea unuia dintre factorii săi de influenţă, se utilizează conceptul deelasticitate a cererii.La modul general, elasticitatea reprezintă măsura în care o variabilă oarecare „răspunde”la modificarea unei alte variabile.Particularizând, elasticitatea cererii exprimă măsura în care cantitatea cerută se modifică înfuncţie de modificarea unuia dintre factorii săi de influenţă. Coeficientul de elasticitate a cererii sedetermină ca raport între modificarea procentuală a cantităţii cerute şi modificarea procentuală a unuifactor de influenţă a cererii.Legat de elasticitate putem identifica următoarele tipuri de elasticităţi:67
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7:
1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9:
investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11:
1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13:
se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15:
2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91: La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107: 5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109: Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111: Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113: Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115: I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,