CURS DE MARKETING

More documents

Recommendations

Info

concurenţei, existenţa unui grad scăzut de control a pieţei de către diferitele monopoluri, existenţaunor bariere comerciale şi vamale, impactul politicilor şi intervenţiile sociale şi economice (fiscale)ale statului, etc.);6. câteodată, pe piaţă pot apărea încă două categorii de actori şi anume intermediarii şi speculanţii,actori care folosesc procesul de vânzare şi revânzare speculativă pentru obţinerea profiturilor.Din punctul de vedere al clasificării, pieţele pot fi clasificate după mai multe criterii şi anume:1. după gradul de întindere a ariei geografice unde se efectuează procesul de tranzacţie. În acest sens,pieţele pot fi :a) pieţe locale, pieţe regionale;b) pieţe interregionale;c) naţionale;d) continentale;e) mondiale.2. după natura sau tipul tranzacţiei. În acest sens, pieţele pot fi:a) pieţe comerciale - unde obiectul tranzacţiei dintre ofertant şi cumpărător sunt produsele şiserviciile;b) pieţele de muncă - unde obiectul tranzacţiei sunt schimbul de forţe de muncă;c) pieţe civile - unde obiectul tranzacţie implică o tranzacţie de natură civilă - primirea de produse şiservicii publice de către cetăţeni sau o comunitate în schimbul unui impozitelor, taxelor sauamenzilor percepute de către un stat.3. după tipul de produse tranzacţionate, şi anume:a) piaţa de produse - tranzacţia se referă la produse tangibile materiale. La rândul ei, pieţele deproduse se împarte în:- pieţe de produse de larg consum;- pieţe de produse industriale;- pieţe de materii prime;- piaţa titlurilor valorice - achiziţii de titluri de stat, acţiuni şi obligaţiuni alte valori corporatiste saunecorporatiste.b) piaţa de servicii - produsele tranzacţionate sunt nemateriale. Aici intră tranzacţiile legate dediferite servicii: consultanţe, prestare de diferite lucrări, achiziţii.Trebui să remarcăm faptul că, din punctul de vedere al pieţei, producţia de bunuri şi serviciiapare sub forma ofertei, iar nevoile şi dorinţele consumatorilor apar sub forma cererii, procesul legalde tranzacţionare între cerere şi ofertă se face prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare.40
De asemenea, trebuie remarcat faptul că întreprinderile sau firmele participă şi ele la actele şitranzacţiile de schimb atât în calitate de producător (ofertant), cât şi în calitate de consumator (fig.3.1.)Fig.3.1. Piaţa în amonte şi aval al unei firmeFURNIZORI- persoane fizice- firme- bănci- instituţii publicecumpărareFIRMAproducereadeservicii şi bunurivânzareCLIENŢI- persoane fizice- alte firmerelaţii decolaborareCOLABORATORI- persoane fizice- firme- bănci- instituţii publiceÎn calitatea lor de consumatori, toate firmele intră în relaţii de aprovizionare - logistic,achiziţionând materii prime, materiale, accesorii, resurse financiare şi umane cu alte firme şiorganizaţii, pentru a produce alte produse şi servicii în scopul de a le vinde şi obţine profit.În calitate de ofertant, toate firmele intră în relaţii cu diferiţi consumatori. În acest sens,firmele intră în relaţii de vânzare şi desfacere (distribuţie) cu diferiţi beneficiari, clienţi sauconsumatori.De asemenea, firmele pot intra în relaţii de colaborare atât cu alte firme, cât şi cu diferitepersoane fizice. În acest sens, relaţiile de colaborare privesc relaţii de consultanţă, informaţii sauprestări de alte servicii care sunt indispensabile firmelor pentru achiziţia de materiale şi materiiprime, organizarea procesului şi al activităţilor sau vânzarea produselor finite clienţilor.Prin urmare, reamintim faptul că studiul pieţei, cercetarea şi investigarea acesteia, analizafactorilor de influenţă privitor la piaţă trebuie să aibă un caracter continuu şi sistematic pentru toatefirme care produc şi oferă bunuri şi servicii. Numai în felul acesta firmele pot supravieţui în mediulextern ei, respectiv pot să îşi maximizeze profitul (profitul privit din perspectiva diferenţei dintrepreţul de vânzare a produselor şi serviciilor furnizate şi preţul cheltuielilor pricinuite de producereaacestora).41
Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,
show all

CURS DE MARKETING

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?