De asemenea, resursele financiare sunt de importanţă centrală pentru aplicarea strategiilorde marketing. Dotările materiale – clădiri, construcţii speciale, hale de producţie, echipamente deproducţie, maşini, depozite, pot determina limite ale aplicării strategiilor de marketing, princapacitatea şi calitatea lor.Managementul, prin caracterul său atotcuprinzător, integrator şi decizional are o influenţămajoră privitor la diferitele strategii pe care firma le are de urmat, orientarea spre o piaţă şi anumitsegment de clienţi, procesul de investiţii şi implementarea de noi tehnologii, strategia de marketing,etc. De altfel, este unanim acceptat, printre specialiştii din marketing şi management, faptul căactivitatea şi procesul conducerii afectează în diferite moduri mixurile de marketing ale firmelor.Organizarea internă a activităţilor de producţie, comerciale, administrative, financiare,diferă de la o firmă la alta, în funcţie de mărime, obiectul de activitate, relaţiile cu mediul extern.Elementele şi orientarea de marketing. Deciziile privind producţia diferitelor produse,politica de preţ, distribuţie, promovare, sunt în mare parte controlabile în interiorul firmei, deşi pot fimult influenţate de mediul exterior.2.3.2. Micromediul extern firmeiMicromediul extern firmei, după majoritatea specialiştilor în marketing, reprezintă ansamblulforţelor şi factorilor care au o incidenţă directă cu capacitatea şi activitatea firmei de a satisfacenevoile clienţilor şi al consumatorilor. În cadrul micromediului exterm firmelor sunt incluşiurmătorii factori:A.FurnizoriiFurnizorii sunt consideraţi: firme, organizaţii, instituţii care asigură resursele materiale –materii prime, materiale, energie, echipamente, şi serviciile – consultanţă, financiare, de publicitate,necesare desfăşurării activităţii firmei.Ei au oferte diferite de calitate, preţuri, termene de livrare, garanţii şi încredere. În general,firmele caută să stabilească legături comerciale cu furnizorii care asigură atât cel mai mic preţ, cât şio calitate superioară materiei prime sau serviciilor necesare acesteia.Există anumite probleme legate de furnizori şi anume:a) Preţul de achiziţie al materiei prime, al materialelor, a energie, şi al dobânzi bancare sepoate modifica rapid în sus, lucru care conduce la o creştere nedorită a preţului de livrare aproduselor finite;b) Calitatea materiei prime, al materialelor poate scădea, lucru care conduce evident la oscădere nedorită a calităţii produselor finite.Indiferent de posibilele probleme care pot să apară, nerespectarea prevederilor contractualede către furnizori poate provoca întreruperea procesului de producţie şi insatisfacţia clienţilor firmei.24
De aceea, orice firmă este interesată în găsirea unor furnizori de încredere, cu care săîntreţină relaţii pe termen lung.B. IntermediariiIntermediarii sunt firme, organizaţii care ajută firma să distribuie, să vândă şi să promovezeprodusele. Marea lor diversitate poate fi delimitată în categoriile: comercianţi, întreprinderi dedistribuţie fizică, întreprinderi de prestări servicii de marketing şi intermediari financiari.Comercianţii se grupează în: Agenţii de intermediere, care negociază contracte dar nu comercializează, în schimbulunui comision; Firmele comerciale – grosiştii şi detailiştii – care cumpără şi revând produsele.Întreprinderile de distribuţie fizică sunt cele specializate în depozitarea şi transportulproduselorÎntreprinderile de prestări de servcii de marketing oferă firmelor cercetări de marketing,consultanţă de specialitate, reclamă, relaţii cu intermediarii.Intermediarii financiari sunt băncile, companiile de asigurări, fondurile de investiţii, bursele,etc. care finanţează firmele sau asigură riscul de afaceri ale acestora. Performanţele firmelor pot fiinfluenţate mult de politicile intermediarilor financiariC. ClienţiiClienţii, drept concept, desemnează totalitatea persoanelor fizice şi juridice (agenţiieconomici privaţi precum şi firmele sau instituţiile din sectorul administraţiei publice) cărora le suntdestinate sau adresate produsele şi serviciile furnizate de alte firme sau persoane fizice.După majoritatea specialiştilor, clienţii reprezintă cea mai importantă componentă amicromediului extern.Drept clasificare, clienţii unei firme se pot afla pe una sau câteva din următoarele pieţe(locale/ naţionale/internaţionale): Piaţa consumatorilor – formată din persoane şi gospodării care cumpără produse şiservicii pentru consumul propriu Piaţa utilizatorilor industriali – constituită din întreprinderi care cumpără produse şiservicii în scopul prelucrării lor în procesul de producţie Piaţa distribuitorilor – formată din comercianţi care cumpără pentru a revinde Piaţa guvernamentală – reprezentată de instituţii de stat care achiziţionează produse şiservicii cu scopul de a presta servicii publice – apărare, ordine publică, sănătate, etc. Piaţa organizaţiilor nonguvernamentale – formată din organizaţii nonprofit care cumpărămărfuri pentru a le pune la dispoziţia celor care au nevoie de ele, etc.25
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75:
- costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77:
4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,