Legat de clienţi, sarcina fundamentală a specialiştilor din domeniul marketinguluidintr-o anumită firmă şi un anumit domeniu de activitate este de a maximiza cererea pentruprodusele şi serviciile destinate clienţilor, de a menţine clienţii existenţi şi de a atrage noi clienţidin rândul persoanelor neconsumatoare sau care sunt clienţi ai firmelor concurente.Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că o firmă, prin profilul ei de activitate, prinprodusele oferite sau furnizate, se poate adresa fie unei singure categorii de clientelă, fie mai multora.Cunoaşterea preferinţelor, nevoilor şi necesităţilor diferitelor categorii de clienţi constituie oaltă sarcină fundamentală pentru specialiştii din domeniul marketingului.De altfel, orice lansare în fabricaţie de produse ar trebui să ţină cont de părerea specialiştilorîn marketing, specialişti care, la râdul lor, ar trebui să ţină cont de părerea clienţilor.D.ConcurenţiiConcurenţa, drept concept, reprezintă ansamblul agenţilor economici şi al personelor fizicecare oferă, la modul general, aceleaşi produse sau servicii unor segmente de populaţie care suntclienţi comuni acestora.Poziţia şi procesul competitiv al unei firmei, conform unor anumiţi specialişti (Porter), estedeterminat de interacţiune a 5 dimensiuni (forţe):(1) nivelul rivalităţii existent între firmele de cu acelaşi profil de activitate;(2) nivelul de ameninţare creat de pătrunderea pe o piaţă a unor noi concurenţi;(3) nivelul de ameninţare creat de produsele sau serviciile de substitut;(4) nivelul puterii de negociere a furnizorilor;(5) nivelul puterii de negociere al cumpărătorilor (consumatorilor);La cele 5 forţe menţionate mai sus, aş adăuga o nouă forţă, şi anume nivelul de influenţă agrupurilor de presiune politice şi sociale ( partide, grupuri patronale şi sindicale).Legat de domeniul concurenţei, în literatura de specialitate pentru a caracteriza produseleunei firme în relaţie cu produsele similare ale concurenţei şi cu clienţii dintre firmă, se foloseştetermenul de competitivitate. Competitivitatea, privită sub aspectul marketingului, înseamnăcapacitatea unei firme de a produce bunuri şi servicii care pot concura cu succes pe piaţă,respectivcare satisfac mai bine necesităţile şi cerinţele clienţilor decât produsele firmelor concurente.În general, pieţele sunt împărţite de firmele concurente.Prin urmare, cunoaşterea concurenţei, respectiv a firmelor concurente constituie o sarcinăpermanentă şi constantă atât pentru orice specialist în marketing dintr-o firmă, cât şi pentrumanagerii acestei firme. Analizele specialiştilor în marketing privitor la firmele concurente ar trebuiefectuate în două mari direcţii, şi anume:(1) cunoaşterea şi diagnosticarea concurenţelor şi determinarea poziţiei lor pe piaţă;26
(2) identificarea modului în care concurenţa satisface nevoile clienţilor lor, care suntavantajele pe care le oferă în comparaţie cu alte firme.Fiecare firmă, indiferent de mărime, dezvoltă, implicit sau explicit, pe piaţa ţintă, o strategieconcurenţială proprie, care constă în desfăşurarea unor campanii ofensive sau defensive pentru a-şicrea o poziţie avantajoasă într-un anumit domeniu.În principal, o strategie concurenţială este rezultatul analizei pieţei, deci a raportului cerereofertă.În cazul limită – monopol – cererea este cea mai inelastică iar în alt caz limită – concurenţaperfectă – cererea este cea mai elastică. În celelalte stări, aferente concurenţei imperfecte, vânzătorultrebuie să ia în considerare, pe lângă macromediu şi acţiunile de marketing ale celorlalţi vânzători.Studiul concurenţei pune acent pe opţiunile strategice ale jucătorilor dar şi pe impactul pecare acestea le au atât asupra profiturilor concurenţilor cât şi asupra structurii pieţei.Considerăm că, o strategie concurenţială este o combinaţie de scopuri şi mijloace pentruatingerea acestora. Aceste elemente esenţiale ale strategiei concurenţiale a unei firme sunt cunoscutesub denumirea de roata strategiei concurenţiale.Obiectivele luptei concurenţiale sunt: profit, parte de piaţă, vânzări, inovare, responsabilitatesocială. Ele trebuie clar formulate, precis măsurate, logic ierarhizate.Mijloacele luptei concurenţiale se află în toate compartimentele interne ale firmei şi sunt:pieţele ţintă, marketingul, vânzările, distribuţia, tehnologia, calificarea forţei de muncă,aprovizionarea, cercetarea-dezvoltarea, finanţele, gama de produse. Ele constituie spiţele roţii: dacăuna dintre ele se rupe, roata nu este funcţională.27
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77:
4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,