El este folosit pentru distracţii, vacanţe, cumpărarea de automobile şi alte produse durabile, educaţie,etc. Cele mai mari venituri discreţionare revin membrilor clasei superioare, formată din consumatoriiproduselor de lux. Consumatorii din clasa de mijloc îşi cheltuiesc banii mai chibzuit, dar îşi potpermite, din când în când, să cumpere şi mărfuri şi servicii de lux. Clasa populară, de regulă, nudispune de venituri discreţionare. În majoritatea ţărilor există şi o clasă a defavorizaţilor, formată dinpersoane care trăiesc permanent din ajutorul acordat de stat, nivelul lor de trai situându-se sub limitasărăciei. Creditul permite persoanelor să cheltuiască, în prezent, un venit viitor. Utilizarea luidepinde, în principal, de rata dobânzii şi de condiţiile (termene, rate, etc.) de restituire.Averea este acumularea venitului trecut, sub formă de economii, terenuri, bijuterii, valorimobiliare, antichităţi etc. O persoană poate avea un venit mare, dar o avere mică (invers este puţinprobabil). Ca şi venitul, averea este inegal distribuită, oamenii cei mai bogaţi fiind cei din clasasuperioară. Averea face din bogaţi mai bogaţi, deoarece, pe baza ei, bogaţii obţin credite mari, îşisporesc achiziţiile curente şi investesc. Oamenii de marketing trebuie să fie informaţi în legătură cuputerea de cumpărare a consumatorilor şi tendinţele acesteia pe pieţele lor, deoarece aceastainfluenţează direct volumul afacerilor.C) Dorinţa oamenilor de a cheltuiSpecialiştii angajaţi în departamentele de marketing au fost şi sunt foarte interesaţi să ştie câtcheltuiesc familiile pentru cumpărarea diferitelor categorii de produse şi cum variază structuracheltuielilor pentru diferite niveluri ale venitului. Astfel, au apărut o serie de studii privindmodificările structurii cheltuielilor unei familii ca urmare a creşterii venitului. O parte dintre studiievidenţiază faptul că: pe măsură ce venitul unei familii creşte, ponderea cheltuielilor pentruprocurarea hranei scade, cea a cheltuielilor gospodăreşti rămâne constantă (cu excepţia celor cuîncălzirea, energia şi alte servicii publice care scad) iar ponderea cheltuielilor cu altă destinaţie (înspecial a celor cu petrecerea timpului liber) creşte.2.2.3. Mediul tehnologicMediul tehnologic afectează deopotrivă producători şi consumatori. Orice nouă tehnologieoferă şi creează eficienţă în termeni de timp şi calitate faţă de tehnologiile vechi. Tehnologiile noicreează oportunităţi şi pieţe noi. Marketerii trebuie să conştientizeze importanţa tendinţelor mediuluitehnologic, precum:- accelerarea ritmului schimbărilor tehnologice. Viaţa produselor este din ce în ce mai scurtă.Firmele trebuie să urmărească schimbările din mediul tehnologic şi să stabilească dacă acestea vorafecta sau nu capacitatea produselor lor de a satisface, în continuare, nevoile consumatorilor. Eletrebuie să facă eforturi creative, pentru a lansa la momentul oportun noi produse şi a valorificaocaziile favorabile de piaţă.20
- creşterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Bugetele de cercetare-dezvoltare ale firmelorsunt din ce în ce mai mari. În bugetele industriilor de vârf – aeronautică, electronică, comunicaţii,chimie etc. Bugetele de cercetare-dezvoltare se ridică la 5-10% din vânzări. La rândul lor, guvernelealocă cercetării, sume din ce în ce mai mari.- majoritatea inovaţiilor vizează ameliorări ale unor produse existente. Costurile înalte alecercetării determină multe firme să îmbunătăţească vechile produse, în loc să vină cu produsecomplet noi. Unele dintre ele investesc în imitarea unor caracteristici ale produselor concurenţilor.- înăsprirea reglementărilor legale privind tehnologiile şi produsele versus creştereafenomenului de piraterie tehnologică. Metodele de a imita, copia produse ale unor firme denotorietate mondială sunt tot mai sofisticate, mai elaborate. Contrafacerea, pirateria tehnologică adevenit o ameninţare, atât la adresa firmelor de prestigiu de pe piaţa mondială expunându-leriscurilor de notorietate, imagine, financiare, etc., a consumatorilor – privaţi de produsele originale,supuşi riscurilor financiare, fizice, morale, etc. dar şi la adresa mediului. Firmele trebuie să respectelegislaţiile aferente relaţiilor din mediul concurenţial şi să conştientizeze nevoia imperativă de aproteja mediul natural.2.2.4. Mediul politicOrice afacere se desfăşoară într-un anumit cadru legal şi sub influenţa unor agenţiiguvernamentale şi grupuri de interes public. Legislaţia şi aplicarea ei reflectă, în mare parte, oanumită orientare politică. Politica influenţează puternic afacerile dintr-o ţară. În general, legile,organismele guvernamentale şi grupurile politice de presiune (mă refer aici şi la grupurile formate,atât din sindicate, cât şi grupuri patronale sau din jurul partidelor politice) au tendinţa de a influenţasau limita acţiunile şi deciziile de marketing. Legislaţia, în ceea ce priveşte protecţia consumatorului,respectarea concurenţei, are un mare impact, atât asupra consumatorilor cât şi al firmelor. O bunăînţelegere a cadrul legislativ şi politic este vital pentru activitatea firmelor.2.2.5. Mediul culturalNevoile şi dorinţele oamenilor, pieţele şi modul de consum sunt expresii ale culturii sociale,organizaţionale şi ale unor grupuri de oameni. De aceia responsabilii de la marketing trebuie sămanifeste interes pentru identificarea schimbărilor culturale care ar putea semnala apariţia ocaziilorfavorabile, care să le permită să influenţeze comportamentul consumatorilor. Membrii uneicolectivităţi împărtăşesc anumite valori culturale: primare şi secundare. Valorile primare sunt relativstabile şi se transmit de la o generaţie la alta, în timp ce valorile secundare sunt mai dinamice. Deexemplu, credinţa în viaţa de familie este o valoare primară, în timp ce credinţa că este bine caoamenii să se căsătorească devreme este una secundară. Un specialist în marketing are mai multeşanse de a modifica valorile secundare, decât pe cele primare. Totodată, orice cultură este o21
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5: 1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71:
În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73:
- Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75:
- costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77:
4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,