2. vânzări grupate - această tehnică promoţională presupune vânzarea simultană sau în grup de 2 saumai multe produse la un preţ global inferior celui rezultat prin însumarea preţurilor individuale.Vânzările grupate pot face obiectul unui singur tip de produs sau pot face obiectul unor produsediferite. Tot in această categorie intră, de exemplu, serviciile turistice - pachetele care pe lângăcazare, cuprind în acelaşi preţ transportul şi mesele aferent sejurului. Această modalitate areavantajul, pentru producător, că menţine un anumit flux de vânzări, nu numai legat de produsulprincipal (vandabil), dar şi legat de produsele mai puţin solicitate de consumatori.3. publicitate la locul vânzărilor - această tehnică de promovare presupune în fapt o publicitate aproduselor la locul vânzărilor. În acest sens, această modalitate presupune semnalizarea, orientarea şidirijarea clienţilor potenţiali spre un anumit raion cu produse, folosind în acest scop mijloaceauditive sau vizuale pentru a readuce în memoria cumpărătorilor o anumită marcă, produs sauserviciu. Această tehnică, este folosită, de asemenea, pentru informarea potenţialilor clienţi de oanumită promoţie.4. distribuire de mostre gratuite - această tehnică vizează distribuirea gratuită a unei cantităţi relativimici de produse potenţialilor clienţi. În acest sens, prin distribuirea de mostre, potenţialii clienţi pottesta gratuit produsele pentru a-şi forma o impresie legată de caracteristicile produselor. În general,această metodă se pretează pentru produse, care prin cantităţile distribuite gratuit potenţialilor clienţi,nu constituie o cheltuială mare pentru producător, respectiv produse care pot fi testate rapid declienţi (produse alimentare, cosmetice, etc.).5. merchandising - acestă tehnică presupune prezentarea în celemai bune condiţii (materiale şipsihologice) a produselor şi serviciilor oferite consumatorilor. Tehnicile de merchandising privescurmătoarele:a) modalităţile optime şi eficiente de amblasare a produselor în spaţiul de vânzare, pe suporturile lormateriale;b) acordarea importanţei deosebite factorului vizual în vânzare;c) sprijinirea produselor între ele în procesul de vânzare.În general, tehnicile de mechandising sunt utilizate în reţelele comerciale cu amănuntul, deşinu trebuie ingnorate nici efectele pe care acestea le pot produce în cazul manifestărilor promoţionale.6. efectuarea de jocuri şi concursuri - această metodă constituie o modalitate extrem de ofensivă depopularizare a ofertei de produse a unui producător. Prin organizarea de jocuri şi concursuri,producătorul imprimă o atmosferă de interes în rândul publicului, care favorizează procesul devânzare. În general, la aceste jocuri şi concursuri sunt invitaţi (stimulaţi) a participa cât mai multăpopulaţie potenţial consumatoare. Nu rareori la aceste manifestări participă personalităţi din lumeaartistică (actori, muzicanţi, comedianţi, desenatori, etc.)88
7. distribuire de cupoane sau cadouri - aceste metodă se aseamănă cu metoda de distribuire demostre şi cea legată de vânzarea grupată de produse. Particularitatea acestei metode constă înoferirea de facilităţi (favoruri) potenţialilor clienţi de către producător, favoruri sub formă băneascăsau în diverse produse. Practic, producătorul recompensează clienţii pentru cumpărarea de produse,exprimându-şi astfel gratitudinea pentru aceştia.4.4.3. Manifestări promoţionaleUna dintre intrumentele (tehinicile) frecvent folosite în promovarea produselor sunt celelegate de participarea la manifestări cu caracter expoziţional - târguri şi expoziţii.Participare la activităţi de tipul "târguri şi expoziţii", poate juca atât un rol promoţional cât şiun rol de promovare a vânzărilor. În acest sens, prin participarea la târguri şi expoziţii producătorii,pe lângă posibilitatea de prezentarea a produselor (informarea potenţialilor clienţi), se pot distribuiidirect potenţialilor clienţi produse la un preţ mai mic (punct de vânzare). Există situaţii în care,pentru acoperirea costurile de transport şi participare la târguri firmele să vândă direct la un preţmult mai mic stocul de produse prezentate.În fapt, prezenţa la o manifestare de tipul 'târguri şi expoziţii" oferă firmei posibilitateapunerii în practică a unei diversităţi extrem de mari de acţiuni promoţionale. Astfel, la acestemanifestări firma poate recurge concomintent la distribuire gratuită de monstre, distribuire de plianteşi prospecte, organizare de demonstraţii, organizare deconferinţe, proiecţii de spoturi publicitare,cadoruri promoţionale, acţiuni de testarea produsului (deexemplu în cazul industriei de autovehicule).4.4.4. Utilizarea mărcilorUtilizarea mărcilor ca instrumente promoţionale este extrem deeficient, şi se fundamenteazăpe specularea aspectelor emoţionale ale consumatorilor. Mai precis, acestă tehnică se bazează pepromovarea procesului de loializare a clienţilor pentru un anumit produs sau firmă care, prin anumitecaracteristici, se poate diferenţea de restul produselor.În fapt, prin utilizarea mărcilor se urmăreşte ca diferite segemente de clienţi să se 'identifice"cu diferite produse - individualizarea şi diferenţierea produselor pentru fiecare segment de clienţi înparte, in funcţie de specificul segmentului. În felul acesta, fiecare dintre aceste segmente de clienţi"simt' că produsele sunt destinate numai lor (să se regăsească în produse), aspect care va genera, întimp, un proces de loializare faţă de produs.Prin urmare, marca se poate definii ca un simbol legat de un produs sau firmă, simbol la careaderă anumite segmente de clienţi, în funcţie de caracteristicile specifice şi distincte pecare le areprodusul.89
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7:
1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9:
investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11:
1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13:
se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15:
2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17:
CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19:
2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21:
El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23:
structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25:
De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27:
Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29:
2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31:
2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33:
Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35:
Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37:
- o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 90 and 91: La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107: 5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109: Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111: Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113: Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115: I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117: Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119: De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121: Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123: interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125: necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127: indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129: Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131: 17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132: 51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,