1. Marketingul este un întreg sistem de activităţi economice referitoare la programarea, preţurile,promovarea şi distribuirea produselor şi serviciilor menite să satisfacă cerinţele consumatoriloractuali şi potenţiali (Stanton, 1981);2. Marketingul reprezintă o activitate umană orientată în direcţia satisfacerii nevoilor şi dorinţelorprin intermediul procesului schimbului(Kotler, 1999);3. Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea şi satisfacereacerinţelor clienţilor în condiţii de profitabilitate (Verstage, 2005).4. "Marketingul este un proces social şi managerial prin care indivizii sau grupuri de indivizi obţinceea ce vor şi ce le sunt necesare prin intermediul creării şi schimbului între ei de produse şivalori"(Kotler et al, 1999). Această din urmă definiţie evidenţiază pregnant legătura care există întreconceptul de marketing şi conceptul de tranzacţie/schimb a produselor/valorilor (proces carepresupune ca o organizaţie să ofere anumite produse şi servicii în schimbul banilor furnizaţi declienţii care au trebuinţă de astfel de produse/servicii).Diferenţele şi deosebirile fundamentale dintre "orientarea către vânzări" şi "orientarea cătreclient" sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos (tabelul 1.1.; figura 1.1.).Tabelul 1.1. Orientarea spre vânzări vs. orientarea spre clientAspectele Orientarea către vânzări Orientarea spre clientPunctul de pornire Întreprinderea (organizaţia) Piaţa de bunuri/serviciiPunctul central Produsele/servicii Nevoile consumatorilor (clienţilor)Obiectivul finalProfit- prin volumul de vânzări -Profit- prin satisfacerea nevoilor consumatorilor -Mijloacele Vânzare şi promovare Coordonarea mixului de marketing(Sursa: Paina, N., Lazăr, D., Vorzsak, A., Plăiaş, I, Pop, D.,M., şi alţii, Bazele Marketingului,Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană, 2002)Fig. 1.1. Diferenţele dintre orientarea spre vânzări şi orientarea spre consumator (marketing)OrientareacătrevânzăriProducţie Vânzări ConsumatorAccentul pe nevoile vânzătoruluiOrientareacătreclienţiNevoileProducţieconsumatorilorAccentul pe nevoile consumatoruluiVânzări(Sursa: Jobber D., şi Lancaster, G.A.,Selling and Sales Management, London: Prentice Hall, 2009)4
Prin urmare, aşa cum se poate observa din tabelul şi figura de mai sus (fig.1 şi tabelul 1), încazul orientării spre vânzări, "preocuparea principală a organizaţiei este de "a scăpa" (a vinde) câtmai repede de produse, prin transformarea acestora în bani, implicit pentru a obţine profit" (Paina, N.,et al, 2002:22).În schimb aşa cum am menţionat mai sus, orientarea către consumator presupune satisfacereanevoilor şi dorinţelor consumatorilor (clienţilor) prin crearea şi livrarea de mărfuri după dorinţele şi"pofta" acestora. De asemenea, se urmăreşte crearea şi oferirea de produse şi servicii într-o formăaccesibilă consumatorilor, prin culegerea de informaţii asupra eforturilor şi acţiunilor de marketing.Prin urmare, esenţa conceptului de marketing costă în identificarea, anticiparea şicuantificarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor şi satisfacerea acestora într-un grad cât mai înaltşi mai eficient decât concurenţa de pe piaţă.Pe de altă parte, orientarea către marketing poate fi identificată deopotrivă la nivelmacroeconomic şi la nivel microeconomic. Astfel, în viziunea macroeconomică, marketingul poatefi considerat ca fiind " un instrument social şi economic graţie căruia produsele materiale şi culturaunei societăţi sunt transmise membrilor săi" (Kelly, 1968:19). În acelaşi timp, la nivelmicroeconomic, conceptul de marketing apare relaţionat cu activităţile concrete de la nivelulagenţilor economici desemnând "ansamblul mijloacelor de care dispun organizaţiile în vedereacreării, menţinerii şi dezvoltării propriilor lor pieţe" (Lendrevie et al, 2006:2).O notă aparte în definirea conceptului de marketing o constituie definiţia enunţată de VictorP. Bell care, pornind de la constatarea faptului că există definiţii ale marketingului câte cărţi sunt peacest subiect, consideră că marketingul este un concept complex care poate fi definit în termenieconomici, juridici sau manageriali.Din perspectiva unor anumiţi specialişti (C.Florescu et al., 1992), o definiţie cuprinzătoare amarketingului ar trebui să includă următoarele elemente:(1) o concepţie modernă legată de orientarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii economice -potrivit acestor concepţii orice activitate trebuie îndreptată în direcţia satisfacerii cerinţelorconsumatorilor cu maximă eficienţă;(2) promovarea şi dezvoltarea unor activităţi specifice care materializează noile raporturi aleorganizaţiei cu mediul exterior, şi anume: investigarea pieţii consumatorului, testarea acceptabilităţiiproduselor şi serviciilor, activităţi de promovare, studiul pieţei;(3) utilizarea unor instrumente de marketing ştiinţific adecvate pentru cercetarea nevoilor de consum,investigarea pieţei - necesare fundamentării corecte a deciziilor de marketing.Tot legat de aspectele privind definirea conceptului de marketing, Jill Verstage (2005)consideră că indiferent de tipul de organizaţie sau afacere, marketingul descrie, în fapt, 5 zone:5
- Page 1: CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 6 and 7: 1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9: investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11: 1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13: se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15: 2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17: CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19: 2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21: El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23: structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25: De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27: Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29: 2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31: 2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33: Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35: Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37: - o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39: 4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55:
Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57:
4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59:
Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61:
Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63:
De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65:
6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67:
5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69:
a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71:
În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73:
- Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75:
- costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77:
4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79:
4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81:
- Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83:
4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85:
singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87:
- este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89:
2. vânzări grupate - această teh
- Page 90 and 91:
La modul general, se pot distinge 2
- Page 92 and 93:
3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95:
1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97:
CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99:
cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101:
Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103:
Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105:
5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107:
5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109:
Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111:
Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113:
Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115:
I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117:
Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119:
De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121:
Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123:
interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125:
necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127:
indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129:
Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131:
17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132:
51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,