La modul general, se pot distinge 2 mari tipuride mărci şi amune:a) mărci patronimice, se caracterizează prin atribuirea de către producători a propriilor muneproduselor lor (De exemplu Ford, Honda, IBM);b) mărci de produs - se caracterizează prin faptul că asigură diferenţierea şi individualitateaproduselor, respectiv asigură coincidenţa dintre produs şi aşteptările individualizate aleconsumatorilor.Pentru ai confer forţă promoţională, orice marcă ar trebui să îndeplinească următoarelecalităţi:a) să fie înzestrată cu o perceptibilitate ridicată - să aibe un profund caracterul lizibil şi estetic;b) să fie distincă şi personală - să aibe un plus de originalitate şi să nu poate fi confundată cu altemărci de produse.;c) să aibe o putere mare de evocare - să exprime foarte pregnant caracteristicile produsului;d) să aibe o capacitate mare de memorare - să fie uşor de reprodus de către clienţi;e) să deţină o notorietate mare - aspect asigurat de către firmă prin modul în care işi satisfaceclientela.4.4.5. Forţa de vânzareForţa de vânzare cuprinde un grup de reprezentanţi ai firmelor, investiţi cu competenţe în ceace priveşte vânzarea produselor.Practic, grupul de angajaţi care compun forţa de vânare, prin întâlnirile directe (faţă în faţă)cu potenţialii clienţi, încercă să îi determine pe aceştia să cumpere.În general, forţa de vânzare nu se rezumă numai la "persoana de dună tejghea", ci cuprinde şipersoanele care participă la diferitele prezentări comerciale, organizează manifestări de tip jocuri şiconcursuri.Importanţa forţei de vânzare rezidă, prin urmare, în capacitatea de a determina potenţialiiclienţi de a cumpăra.De altfel, comunicarea directă de tip "faţă în faţă" dintre reprezentantul firmei (forţei devânzare) şi potenţialii clienţi este, în multe cazuri, determinantă în iniţierea procesului de cumpărare.4.4.6. Strategii promoţionaleUna dintre problemele care apar în cadrul politicii promoţionale vizează elaborarea sauconstruirea strategiei promoţionale.Prin strategie promoţională se înţelege, la modul general, stabilirea ansamblul de acţiunipromoţionale fundamentate de către o firmă. Cu alte cuvinte, prin strategie promoţională firma îşi90
stabileşte "CE" trebuie să facă, "CUM" trebuie să facă, "CÂND" trebuie să facă, "CÂT" trebuie săfacă în domeniul promovării produselor/serviciilor, a mărcilor şi al imaginii firmei.Din punct de vedere tehnic, pornind de la definiţia pe care o dă profesorul Lazăr I. ( Lazăr etal. 2004) privitor la conceptul de strategie, strategia promoţională înseamnă o perspectivă acţionabilăprecis şi specific conturată, care cuprinde calea de dezvoltare a totalităţilor resurselor de care dispunefirma, modalităţile şi direcţiile de concentrare a eforturilor materiale şi umane, precum şi limitele şitermenele stabilite pentru realizarea obiectivelor stabilite din domeniul politicii de promovare afirmei. Pe scurt, strategia promoţională înseamnă organizarea şi antrenarea tuturor mijloacelor şiresurselor pentru a pune în practică obiectivele politicii promoţionale.Problemele care se pun privitor la strategiile promoţionale vizează, în fapt, procesul luăriideciziei legat de:1. stabilirea obiectivelor şi al resurselor necesare strategiei, respectiv integrarea şi aliniereaobiectivelor promoţionale la obiectivele politicii globale de marketing (concordanţa cuobiectivele politicilor mixului de marketing);2. modalităţile concrete de acţiune promoţională;3. realizarea unei dozaj corespunzător ale diferitelor tehnici şi metode de promovare;4. evaluarea acţiunilor şi strategiei de marketing.Deşi, la prima vedere, elaborarea strategiei de marketing pare o activitate simplă, ea seconstituie ca un proces complex care implică cunoaşterea în detaliu, de către specialiştii în marketingal firmei, a mediului economico-socio-cultural, a celui concurenţial, a pieţei şi a mecanismelor care oguvernează, a comportamentului consumatorului, a modalităţilor de acţiune a firmelor partenere şiconcurente, precum şi anticiparea efectelor pe care le pot avea diferitele tehnici şi instrumentepromoţionale.Din punctul de vedere al clasificării, strategiile promoţionale se pot clasifica după mai multecriterii, şi anume (Florescu et al., 1992; Kotler, 1999):1. Obiectivele globale ale activităţii promoţionale:- strategii de promovare a imaginii globale a firmei;- strategii de promovare exclusivă a produsului;2. Modul de desfăşurare în timp:- strategii de promovare prin activităţi permanente;- strategii de promovare prin acţiuni intermitente ( de exemplu pentru produsele sezoniere);91
- Page 1:
CURS DE MARKETING(Sectia Publicitat
- Page 4 and 5:
1. Marketingul este un întreg sist
- Page 6 and 7:
1. marketingul poate desemna şi de
- Page 8 and 9:
investigaţiei ar trebui să se ext
- Page 10 and 11:
1.3. ISTORIA ŞI EVOLUŢIA MARKETIN
- Page 12 and 13:
se cristalizează şi se dezvoltă
- Page 14 and 15:
2. 1920-1930 - etapa de orientare s
- Page 16 and 17:
CAP. 2. MEDIUL MARKETINGULUI2.1. CO
- Page 18 and 19:
2.2. MACROMEDIUL FIRMEIDin punct de
- Page 20 and 21:
El este folosit pentru distracţii,
- Page 22 and 23:
structură de subculturi, culturi s
- Page 24 and 25:
De asemenea, resursele financiare s
- Page 26 and 27:
Legat de clienţi, sarcina fundamen
- Page 28 and 29:
2.4. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETINGI
- Page 30 and 31:
2.4.1. Tehnici de analiză a concur
- Page 32 and 33:
Din punctul de vedere al alternativ
- Page 34 and 35:
Poziţia concurenţialăslabă medi
- Page 36 and 37:
- o afacere speculativă, caracteri
- Page 38 and 39:
4. pentru factorii interni se calcu
- Page 40 and 41: concurenţei, existenţa unui grad
- Page 42 and 43: 3.2. DIMENSIUNILE PIEŢEIDin punctu
- Page 44 and 45: În cazul în care firma j este lid
- Page 46 and 47: unde:n - numărul de puncte în car
- Page 48 and 49: c) Gradul de solicitare al reţelei
- Page 50 and 51: 3. Să fie substanţial profitabil
- Page 52 and 53: concentreze atenţia asupra anumito
- Page 54 and 55: Pentru construirea unui mix de mark
- Page 56 and 57: 4.2.1. Conceptul de produs şi mixu
- Page 58 and 59: Fig. 4.2. Reprezentarea grafică a
- Page 60 and 61: Prin urmare găsirea şi identifica
- Page 62 and 63: De asemenea, acolo unde segmentele
- Page 64 and 65: 6. Analiza şi dimensionarea stocur
- Page 66 and 67: 5. Preţul constituie elementul de
- Page 68 and 69: a) Elasticitatea cererii în funcţ
- Page 70 and 71: În cazul unei curbe liniare a cere
- Page 72 and 73: - Ofertă elasticǎ, atunci când E
- Page 74 and 75: - costul implicite (C i ), sunt cel
- Page 76 and 77: 4.3.2. Strategii privind politica d
- Page 78 and 79: 4.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIEÎn ge
- Page 80 and 81: - Consumatorul nu doreşte, în gen
- Page 82 and 83: 4.4. POLITICA DE PROMOVAREIncludere
- Page 84 and 85: singure, deşi necesare şi chiar i
- Page 86 and 87: - este selectivă, diferitele progr
- Page 88 and 89: 2. vânzări grupate - această teh
- Page 92 and 93: 3. Rolul activităţii promoţional
- Page 94 and 95: 1.6. Publicitatea Variat Ridicată
- Page 96 and 97: CAP.5 SATISFACŢIA CLIENŢILOR5.1.
- Page 98 and 99: cel mai des operaţionalizat, const
- Page 100 and 101: Fig.5.1. Rolul şi importanţa sati
- Page 102 and 103: Tabelul 5.1 Principalele scopuri pe
- Page 104 and 105: 5.2. CLIENŢII ORGANIZAŢIILORLa mo
- Page 106 and 107: 5.3. MODELE ŞI TEORII ALE SATISFAC
- Page 108 and 109: Calitatea percepută a serviciilor
- Page 110 and 111: Prin urmare, putem concluziona că
- Page 112 and 113: Fig. 5.4. Modelul explicativ al sat
- Page 114 and 115: I. Modelul 1Acest model (fig.5.5.)
- Page 116 and 117: Fig. 5.7. Modelul teoretic 3 de exp
- Page 118 and 119: De altfel, studiile lui Yi (1991) e
- Page 120 and 121: Dacă luăm în calcul faptul că o
- Page 122 and 123: interesele diferitelor grupuri de i
- Page 124 and 125: necesare pentru îmbunătăţirea s
- Page 126 and 127: indicele Hong-Kong de satisfacţie
- Page 128 and 129: Există totuşi 2 diferenţe fundam
- Page 130 and 131: 17. Doyle, P. (1994) Marketing Mana
- Page 132: 51. Sandor, S. D., şi Raboca, H.,